Decizia nr. 1661/2023 — ÎCCJ, Secția I civilă — revizuire împotriva deciziei nr. 185/2022 a Curții de Apel Timișoara

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Oradea: Prin decizia civilă nr. 185 din 15 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul x/2020, s-a respins apelul declarat de apelanții A., B. și C. împotriva sentinței civile nr. 221 din 14 decembrie 2021 pronunțată de Tribunalul Arad. Hotărâre definitivă. Împotriva acestei hotărâri, revizuenții A., B. și C. au formulat cerere de revizuire.

Hotărârea pronunțată în soluționarea cererii de revizuire: Prin decizia civilă nr. 308 din 10 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuienții A., C. și B. împotriva deciziei civile nr. 185 din 15 iunie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr. x/2020.

Calea de atac formulată în cauză: Împotriva deciziei civile nr. 308 din 10 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, revizuienții A., C. și B. au declarat recurs, cale de atac înregistrată la 25 ianuarie 2023 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Apărările formulate în cauză: Intimata a depus întâmpinare, comunicată, invocând "excepția inadmisibilității cererii de apel". La 9 octombrie 2023 recurenții-revizuenți au transmis prin email răspuns la întâmpinare, solicitând respingerea excepției inadmisibilității apelului la revizuire, respingerea apărărilor formulate de intimată și admiterea căii de atac astfel cum a fost formulată.

Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție: Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (9 aprilie 2020), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018. Constatându-se încheiată procedura de comunicare, în condițiile art. 490 alin. (2) coroborat cu art. 471 1 a alin. (5) și (6) C. proc. civ., a fost fixat termen de judecată la 18 octombrie 2023, cu citarea părților, în ședință publică, în vederea soluționării căii de atac, termen la care instanța a rămas în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție: Examinând recursul în raport de excepția inadmisibilității, a cărei analiză este prioritară, Înalta Curte reține următoarele: În conformitate cu prevederile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., "hotărârea dată asupra revizuirii este supusă acelorași căi de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită." Potrivit dispozițiilor art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., "sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs." În cauză, revizuienții A., C. și B. supun căii extraordinare de atac a recursului o decizie prin care instanța a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată împotriva unei hotărâri definitive, pronunțate în soluționarea unui apel în dosarul având ca obiect Legea nr. 10/2001, instanța de revizuire constatând că aspectele prezentate de revizuenți nu se încadrează în prevederile art. 509 C. proc. civ. - hotărâre care, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, este definitivă. Coroborând prevederile art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., cu dispozițiile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., cum hotărârea ce a făcut obiectul cererii de revizuire este definitivă (fiind pronunțată în soluționarea unui apel - decizie definitivă pronunțată într-o cauză având ca obiect Legea nr. 10/2001), reiese că și decizia nr. 308 din 10 noiembrie 2022 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, prin care a fost soluționată cererea de revizuire, este definitivă, nefiind supusă prin lege căii de atac a recursului. Legalitatea căilor de atac prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ. presupune faptul că o "hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de acesta." Revine, așadar, persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă și de a formula căile de atac pe care le consideră necesare în apărarea drepturilor sale, însă în condițiile legii, cu respectarea normelor procesuale civile de ordine publică care reglementează regulile de sesizare a instanțelor judecătorești și de soluționare a cererilor deduse judecății, implicit și a căilor de atac. Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie atât o încălcare a principiului legalității, cât și a principiului constituțional al egalității în fața legii, motiv pentru care apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. Pentru considerentele expuse, constatând că decizia atacată cu recurs nu este supusă prin lege cenzurii acestei căi de atac, având în vedere dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., raportat la prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă recursul, ca inadmisibil.