ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1646/2023

Ședința publică din data de 18 octombrie 2023

Asupra contestației în anulare, constată următoarele:

Decizia ce face obiect al căii de atac:

Prin decizia nr. 782 din 11 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019, a fost respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenții A. și B. împotriva încheierii din 3 august 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie în dosarul nr. x/2019.

Împotriva acestei decizii, recurenții A. și B. au formulat contestație în anulare.

Contestația în anulare:

În cuprinsul cererii, contestatorii au arătat că "statul și autoritatea judecătorească zădărnicesc instaurarea ordinii constituționale prin tergiversarea punerii în executare a dispozițiilor constituționale privind ordinea publică, drepturi și libertăți, tratate, înfăptuirea justiției în numele legii."

În continuare, în următoarele două paragrafe contestatorii își exprimă nemulțumirea față de modul în care este înfăptuită justiția, apreciind că "statul și autoritatea judecătorească substituie Constituția și legea cu voința lor proprie."

În drept, contestatorii au indicat dispozițiile art. 3 și art. 317 alin. (2) din vechiul C. proc. civ., Constituția României și dreptul internațional.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție:

Examinând contestația în anulare, prin prisma dispozițiilor art. 137 C. proc. civ., cu prioritate asupra excepției inadmisibilității căii extraordinare de atac, Înalta Curte constată următoarele:

Căile de atac, termenele și condițiile în care acestea pot fi exercitate sunt reglementate prin norme de ordine publică, legiuitorul având în vedere interesul general de a înlătura orice cauze care ar putea ține în loc judecata unui proces.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate de lege, prin intermediul căreia se poate obține desființarea unei hotărâri judecătorești pronunțate cu nesocotirea unor norme procedurale.

Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac de retractare ce poate fi exercitată doar pentru ipotezele expres determinate prin dispozițiile art. 317 C. proc. civ. (contestația în anulare obișnuită - al cărei obiect poate fi numai o hotărâre irevocabilă) și art. 318 C. proc. civ. (contestația în anulare specială - al cărei obiect poate fi numai o hotărâre a instanței de recurs).

Cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare obișnuită sunt două - respectiv când procedura de chemare a părții pentru ziua când s-a judecat pricina nu a fost îndeplinită potrivit cu cerințele legii și când hotărârea a fost dată cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.

În plus, art. 317 alin. (2) C. proc. civ. prevede că această cale de atac mai poate fi primită pentru motivele arătate la alin. (1), în cazul în care aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instanța le-a respins pentru că aveau nevoie de verificări de fapt sau dacă recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond.

Deși au indicat ca temei de drept dispozițiile art. 317 alin. (2) C. proc. civ., se observă că invocarea textului de lege este pur formală, având în vedere că în cuprinsul contestației în anulare nu se dezvoltă nicio critică de natură a fi încadrată în motivele contestației în anulare obișnuite.

Pe de altă parte, în ceea ce privește contestația în anulare specială, în conformitate cu dispozițiile art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanței de recurs pot fi atacate cu contestație în anulare când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul din motivele de casare.

Prin decizia nr. 782 din 11 mai 2023, a cărei retractare se solicită prin promovarea prezentei căi de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenții A. și B. împotriva încheierii din 3 august 2020 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Conform dispozițiilor legale anterior redate, calea de atac a contestației în anulare declarată împotriva unei hotărâri a instanței de recurs este admisibilă în cele două ipoteze expres prevăzute: când dezlegarea dată recursului este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul ori admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.

Așadar, contestația în anulare este admisibilă doar atunci când recursul a fost respins ori admis în parte, iar nu și în cazul în care instanța a respins ori a anulat recursul în temeiul unei excepții procesuale (excepția inadmisibilității, cum este cazul în speță), întrucât numai în cazul analizei pe fond a recursului este posibil să se omită analizarea unui motiv de recurs. Din economia art. 318 C. proc. civ., rezultă că dispozițiile textului legal nu sunt aplicabile atunci când instanța soluționează recursul în temeiul unei excepții.

Pentru considerentele expuse, constatând că aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac nu se circumscriu niciuneia dintre ipotezele prevăzute de dispozițiile art. 317 ori art. 318 C. proc. civ., care să determine încadrarea lor în cazurile ce pot forma obiect al contestației în anulare, cum obiectul contestației în anulare nu poate fi extins la alte situații decât cele prevăzute expres lege, Înalta Curte urmează a respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorii A. și B. prin reprezentant A. împotriva deciziei nr. 782 din 11 mai 2023 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2023.