ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1550/2023

Ședința publică din data de 10 octombrie 2023

Asupra cauzei de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Obiectul cauzei

Prin decizia civilă nr. 597 din data de 5 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a anulat, ca netimbrat, recursul declarat de recurentul A. împotriva deciziei civile nr. 26R din data de 25 mai 2022, pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C..

La data de 23 septembrie 2022, s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, sub nr. x/2022, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 597 din data de 5 septembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

I.2. Deciziile pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, atacate prin prezentele recursuri

Prin decizia civilă nr. 1009 din data de 12 decembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie: a admis excepția netimbrării contestației în anulare; a anulat, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A., în contradictoriu cu intimații B. și Executorul Judecătoresc C., împotriva deciziei civile nr. 597 din data de 5 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Prin decizia civilă nr. 179 din data 27 februarie 2023, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca neîntemeiate, cererile de îndreptare/lămurire/completare formulate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1009 din data de 12 decembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. În temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) din C. proc. civ., a dispus aplicarea amenzii judiciare petentului în cuantum de 200 RON.

I.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva deciziei civile nr. 1009 din data de 12 decembrie 2022 și a deciziei civile nr. 179 din data de 27 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs contestatorul A..

În esență, recurentul-contestator a susținut că instanțele de judecată au ignorat în mod constant excepțiile de neconstituționalitate pe care le-a invocat pe parcursul proceselor purtate, inclusiv, cu privire la obligarea sa la plata taxei judiciare de timbru, nu au avut în vedere cererile de suspendare a judecării cauzei, până la soluționarea excepțiilor, și nici probele administrate în cauză, care dovedeau inadmisibilitatea cererii de încuviințare a executării silite.

Prin urmare, a apreciat că, prin modul în care au fost soluționate cererile pe care le-a adresat instanțelor judecătorești, i-a fost interzis accesul la justiție.

Totodată, a solicitat ca instanța să se pronunțe cu privire la excepțiile de neconstituționalitate pe care le-a invocat.

I.4. Procedura derulată în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 11 aprilie 2023.

Învestită cu soluționarea căii de atac, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, prin rezoluția din data de 24 aprilie 2023, a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursurilor.

Prin concluziile raportului întocmit în cauză, s-a reținut că prezentele căi de atac sunt formulate împotriva unor hotărâri definitive care nu sunt supuse recursului.

În condițiile prevăzute de art. 493 alin. (4) C. proc. civ., raportul a fost analizat în completul de filtru și a fost comunicat părților pentru a-și exprima poziția procesuală prin depunerea unui punct de vedere, în scris, la raport.

Recurentul-contestator a depus punct de vedere la raportul privind admisibilitatea în principiu a recursurilor, exprimându-și nemulțumirea cu privire la cele consemnate în cuprinsul acestuia.

Constatându-se încheiată procedura prealabilă, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ., s-a fixat termen pentru soluționarea recursurilor la data de 10 octombrie 2023, în complet de filtru, fără citarea părților, când Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare, cu prioritate, prin prisma excepției inadmisibilității recursurilor, invocate din oficiu.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Analizând cu prioritate, față de prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:

Prevederile art. 483 alin. (1) C. proc. civ. stipulează:

"Hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului", iar, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din același cod, sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Prin urmare, decizia nr. 597 din data de 5 septembrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021 de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, fiind dată în soluționarea unui recurs, este o hotărâre definitivă.

Totodată, potrivit art. 508 alin. (4) C. proc. civ., hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată.

Ca atare, decizia civilă nr. 1009 din data de 12 decembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, prin care a fost anulată, ca netimbrată, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 597 din data de 5 septembrie 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, este tot o hotărâre definitivă, care nu este supusă recursului.

În ceeea ce privește recursul declarat împotriva deciziei civile nr. 179 din data 27 februarie 2023, Înalta Curte reține dispozițiile art. 446 C. proc. civ. care preved că:

"Încheierea de îndreptare a erorii materiale, a omisiunilor, cea de lămurire a înțelesului, întinderii și aplicării dispozitivului ori de înlăturare a dispozițiilor potrivnice, precum și hotărârea de completare sunt supuse acelorași căi de atac ca hotărârea în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice ori completarea".

Ca atare, față de dispozițiile anterior redate, decizia civilă nr. 179 din data 27 februarie 2023, prin care Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a respins, ca neîntemeiate, cererile de îndreptare/lămurire/completare formulate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1009 din data de 12 decembrie 2022, pronunțate de aceeași instanță, Înalta Curte, este, de asemenea, o hotărâre definitivă.

Împotriva măsurii prin care s-a dispus amendarea sa cu suma de 200 RON, în temeiul art. 187 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. proc. civ., recurentul-contestator, în condițiile art. 191 din cod, nu are deshisă calea de atac a recursului, putând formula doar cerere de reexaminare, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei.

În raport de dispozițiile legale menționate și de cele anterior reținute, Înalta Curte constată că deciziile recurate - decizia civilă nr. 1009 din data de 12 decembrie 2022 și decizia civilă nr. 179 din data de 27 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie - sunt hotărâri definitive, nesusceptibile de a fi atacate pe calea recursului.

Legalitatea căilor de atac, prevăzută expres de dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., presupune faptul că o hotărâre judecătorească poate fi supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.

Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.

În consecință, pentru argumentele anterior arătate, în condițiile art. 493 alin. (5), Înalta Curte urmează să respingă, ca inadmisibile, recursurile exercitate în cauză.

În ceea ce privește cererile de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate invocate de către recurentul-contestator, astfel cum s-a reținut și prin raportul privind admisiblitatea în principiu a recursurilor, acestea apar ca fiind inadmisibile, în contextul în care sunt formulate într-o cale de atac inadmisibilă și nu vizează dispozițiile legale care determină o atare soluție.

Raportat la soluția ce urmează a fi pronunțată și văzând dispozițiile art. 499 C. proc. civ. teza finală, potrivit cărora în cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat pe fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de casare, Înalta Curte apreciază că nu se mai impune analiza criticilor formulate prin cererile de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de contestatorul A. împotriva deciziei civile nr. 1009 din data de 12 decembrie 2022 și a deciziei civile nr. 179 din data de 27 februarie 2023, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 octombrie 2023.