ÎCCJ, decizie (scj.ro #211740)

Suspendarea judecății ca urmare a decesului uneia dintre părți. Cerere de repunere pe rol. Indicarea moștenitorului părții decedate. Îndeplinirea condițiilor pentru reluarea judecății procesului

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura contencioasă. Unele incidente procedurale

Index alfabetic: decesul părții

cerere de repunere pe rol

rolul activ al judecătorului

calitatea de moștenitor

C.proc.civ., art. 6 alin. (1), art. 11, art. 22 alin. (2), alin. (3),

art. 412 alin. (1), art. 415 pct. 2

C.E.D.O., art. 6

În caz de deces a uneia dintre părțile litigante, conform dispozițiilor art. 412 alin. (1) C.proc.civ., judecata cauzei se suspendă până la introducerea în cauză a moștenitorilor. Un astfel de eveniment nu poate ține însă în loc judecata, în mod nelimitat, cu atât mai mult cu cât partea interesată a făcut demersurile necesare și posibile pentru a identifica succesibilii persoanei decedate, în scopul continuării judecății.

Astfel, în condițiile în care reprezentantul convențional al reclamantei decedate a formulat cerere de repunere pe rol a cauzei, indicând persoana care s-a declarat succesor testamentar cu titlu universal al părții defuncte și a solicitat citarea în proces a acestei succesibile, condiția impusă de art. 415 pct. 2 C.proc.civ. este îndeplinită.

Împrejurarea că nu s-a depus și dovada calității de moștenitor, respectiv certificatul de moștenitor, nu poate justifica soluția de respingere a cererii de reluare a judecății, cât timp dispozițiile art. 415 pct. 2 C.proc.civ.

nu condiționează repunerea cauzei pe rol de dovedirea calității de moștenitor, ci impun doar arătarea acestuia, rămânând în sarcina instanței de judecată să verifice, ulterior redeschiderii dezbaterilor, în condiții de contradictorialitate, calitatea persoanei indicate în cerere de moștenitor al părții decedate.

I.C.C.J., Secția I civilă, decizia nr. 552 din 5 aprilie 2023

I. Circumstanțele cauzei

Este reprezentat de recursul declarat de reclamanta A. (decedată), prin avocat B. împotriva încheierii din 30.09.2022 a Curții de Apel București-Secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel București

Prin încheierea din 30.09.2022 pronunțată în dosar nr. x/3/2019 având ca obiect revendicare, Curtea de Apel București-Secția a III a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a menținut măsura suspendării judecării cauzei având ca obiect soluționarea apelului formulat de apelanta reclamantă A. (decedată), prin avocat B., împotriva sentinței nr. 1407 din 28.09.2020 a Tribunalului București-Secția a IV a civilă.

Calea de atac a recursului exercitată în cauză

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs avocat B., în calitate de reprezentant convențional al reclamantei decedate A., solicitând admiterea căii de atac, schimbarea în tot a încheierii recurate și repunerea pe rol a cauzei în vederea continuării judecății.

S-a arătat, prin recursul formulat, că în cauză, ulterior suspendării judecății datorate decesului apelantei-reclamante A., a fost indicat succesorul acesteia, în persoana numitei C., fiind solicitată repunerea pe rol a cauzei și introducerea în proces a acesteia.

S-a mai arătat, că nu s-au putut depune dovezi în acest sens, întrucât au fost reținute de către succesor și de către instituțiile la care au fost înregistrate dosarele succesorale, biroul notarial invocând că nu pune la dispoziție asemenea informații decât la solicitarea instanței.

A mai arătat recurentul că ulterior respingerii cererii de repunere pe rol prin încheierea atacată, a făcut demersuri la Camera Notarilor Publici Iași și către biroul notarial pe rolul căruia se aflau înregistrate dosarele succesorale, fiind emise următoarele informații: prin răspunsul la adresa nr. 1630/08.11.2022, Camera Notarilor Publici Iași a învederat că, referitor la defuncta A., există două dosare succesorale înregistrate la Societatea Profesională Notarială X, cu nr. x/2021, x/2022; prin răspunsul electronic trimis de societatea notarială menționată, s-a învederat că certificatul de moștenitor, precum și orice alte acte care au stat la baza emiterii acestuia vor fi înaintate la solicitarea instanței.

Față de cele arătate, se impune admiterea recursului și continuarea judecății.

Apărările formulate în cauză

Prin întâmpinare, intimatul-pârât D. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat. La termenul de judecată din 30.09.2022 instanța a respins cererea de repunere pe rol formulată la data de 26.05.2022, constatând că nu a fost depus niciun act doveditor, respectiv certificat de moștenitor sau de calitate de moștenitor eliberat de către un notar public, astfel că motivele pentru care a fost dispusă suspendarea nu au încetate. Simpla autodeclarare, de către numita C., drept succesor testamentar, nu poate constitui dovada acestei situații și nu poate produce efecte juridice, situație față de care în mod corect a fost constatat perimat apelul.

Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este fondat și va fi admis, pentru considerentele ce urmează să fie expuse.

În drept, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 C.proc.civ., orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale într-un mod echitabil, în termen optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială și stabilită de lege. În acest scop, instanța este datoare să dispună toate măsurile permise de lege și să asigure desfășurarea cu celeritate a judecății. În același sens sunt și prevederile art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Potrivit dispozițiilor art. 22 alin. 2 C.proc.civ., judecătorul este în drept să ceară părților să prezinte explicații, oral sau în scris, cu privire la orice împrejurări de fapt pe care acestea le invocă, iar potrivit alin. 3, judecătorul poate dispune introducerea în cauză a altor persoane, în condițiile legii.

Prin dispozițiile art. 11 C.proc.civ., se statuează, de asemenea, cu privire la îndatorirea terților de a sprijini, în condițiile legii, realizarea justiției, fapt care presupune prezentarea de informații la cererea judecătorului, în vederea clarificării împrejurărilor de fapt intervenite pe parcursul procesului.

În înțelesul dispozițiilor legale menționate, judecătorul este în drept să solicite părților sau, după caz, terților, explicații cu privire la împrejurări de fapt despre care au cunoștință sau cu privire la care pot obține informații, în conformitate cu dispozițiile legale.

Totodată, în caz de deces a uneia dintre părțile litigante, conform dispozițiilor art. 412 alin. 1 C.proc.civ., judecata cauzei se suspendă până la introducerea în cauză a moștenitorilor. Un astfel de eveniment nu poate ține însă în loc judecata, în mod nelimitat, cu atât mai puțin în situația în care partea interesată a făcut demersurile necesare și posibile din punct de vedere al poziției sale procesuale, pentru a identifica succesibilii persoanei decedate, în scopul continuării judecății.

În această situație, dacă informațiile oferite de părțile litigante nu sunt satisfăcătoare, revine instanței de judecată îndatorirea de a solicita informații suplimentare de la terții care le dețin, pentru a clarifica care este stadiul procedurii succesorale și a statua cu privire la cadrul procesual în care urmează să se desfășoare judecata.

În cauză, se constată că prin încheierea recurată pronunțată la data de 30.09.2022, cererea de repunere pe rol formulată la data de 26.05.2022 de către reprezentantul convențional al defunctei A., avocat B., a fost respinsă, constatându-se că nu s-au transmis niciun fel de dovezi la dosar în dovedirea calității de succesor pretinsă de numita C., instanța apreciind că se impune menținerea suspendării judecății dispusă la termenul anterior (26.11.2021).

Înalta Curte reține că potrivit art. 412 alin. 1 C.proc.civ.  judecarea cauzelor se suspendă de drept

prin decesul uneia dintre părți, până la introducerea în cauză a moștenitorilor, în afară de cazul când partea interesată cere termen pentru introducerea în judecată a acestora

.

Totodată, art. 415 pct. 2 C.proc.civ. stabilește că judecata cauzei suspendate se reia

„...prin cerere de redeschidere a procesului făcută cu arătarea moștenitorului, tutorelui sau curatorului...”

Or, prin cererea de reluare a judecății din 26.05.2022, reprezentantul convențional al reclamantei decedate a învederat că motivele ce au determinat suspendarea nu mai subzistă, indicând pe numita C., care s-a declarat succesor testamentar cu titlu universal al defunctei. Prin aceeași cerere s-a solicitat citarea în proces a acestei succesibile.

Prin urmare, condiția impusă de art. 415 pct. 2 C.proc.civ. a fost îndeplinită, în sensul că s-a formulat cerere de redeschidere a procesului cu arătarea moștenitorului.

Împrejurarea că nu s-a depus și dovada calității de moștenitor, respectiv certificatul de moștenitor nr. 73 din 21.10.2021 emis de SPN X., nu poate justifica soluția de respingere a cererii de reluare a judecății, cât timp norma de drept în temeiul căreia a fost făcută, și anume art. 415 pct. 2 C.proc.civ., nu condiționează repunerea cauzei pe rol de dovedirea calității de moștenitor, ci impune doar arătarea acestuia.

Ca atare, era în sarcina instanței de judecată să verifice, ulterior redeschiderii dezbaterilor, calitatea de moștenitoare a părții decedate a numitei C., în condiții de contradictorialitate.

În atare situație, se impune admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei spre continuarea judecății, instanța având a se pronunța asupra excepțiilor procesuale, după caz, asupra fondului apelului, cu respectarea principiilor ce guvernează judecata în procesul civil.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a admis recursul declarat de avocat B. pentru reclamanta A. (decedată) împotriva încheierii din 30.09.2022 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, pe care a casat-o și a trimis cauza instanței de apel pentru continuarea judecății.