ÎCCJ, Decizia nr. 201/2023
ÎCCJ, Decizia nr. 201/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 9 octombrie 2023
Asupra cauzei de față, reține următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Brăila în data de 9 octombrie 2019, sub nr. x/2019, reclamanta A. a solicitat, pe calea ordonanței președințiale, suplinirea consimțământului pârâtei B. pentru obținerea autorizației de construire pentru edificarea gardului despărțitor dintre proprietatea reclamantei, situată în Brăila, str. x, parcela x și proprietatea pârâtei, situată în Brăila, str. x, parcela x.
Prin sentința civilă nr. 7098 din 4 decembrie 2019, Judecătoria Brăila, secția civilă a admis cererea reclamantei.
Prin decizia civilă nr. 163 din 1 aprilie 2020, Tribunalul Brăila, secția I civilă a respins apelul formulat de pârâta B., ca tardiv formulat. De asemenea, a obligat-o pe aceasta la plata sumei de 1010 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, către reclamanta A..
Prin decizia civilă nr. 186/R din 14 iulie 2021, Curtea de Apel Galați, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta B. împotriva Deciziei nr. 163 din 1 aprilie 2020 a Tribunalului Brăila, secția I civilă.
Prin decizia civilă nr. 2696 din 8 decembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta B. împotriva deciziei nr. 186/R din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Galați, secția I civilă.
Decizia recurată
Prin Decizia nr. 148 din 26 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat contestația în anulare declarată de contestatoarea B. împotriva deciziei civile nr. 2696 din data de 08 decembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
Recursul
Împotriva acestei decizii, contestatoarea B. a declarat recurs.
II. Considerentele Înaltei Curți
Analizând excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:
Potrivit art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. "Sunt hotărâri definitive hotărârile date în recurs, chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.", iar art. 483 alin. (1) din același act normativ prevede că "Hotărârile date în apel, cele date fără drept de apel precum și alte hotărâri în cazurile expres prevăzute de lege sunt supuse recursului".
Conform art. 513 alin. (5) din C. proc. civ. "Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.".
În speță, prin decizia civilă nr. 2696 din 8 decembrie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta B. împotriva deciziei nr. 186/R din 14 iulie 2021 a Curții de Apel Galați, secția I civilă.
Prin Decizia nr. 148 din 26 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă a anulat contestația în anulare declarată de contestatoarea B. împotriva deciziei civile nr. 2696 din data de 08 decembrie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă în dosarul nr. x/2019.
Împotriva acestei ultime decizii, contestatoarea B. a declarat recurs, care face obiectul prezentului dosar.
Înalta Curte reține, din interpretarea sistematică a dispozițiilor legale menționate, că decizia pronunțată în soluționarea unui recurs este o hotărâre definitivă, iar decizia prin care instanța se pronunță asupra contestației în anulare, formulată împotriva unei decizii definitive, este tot o hotărâre judecătorească definitivă. Ca urmare, împotriva acestei din urmă hotărâri judecătorești nu poate fi exercitată o altă cale de atac a recursului.
Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege.
Așa fiind, în afară de căile de atac prevăzute de lege, nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.
Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii, cu respectarea acesteia.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurenta B. împotriva Deciziei nr. 148 din 26 ianuarie 2023 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 octombrie 2023.