ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 847/2023

Ședința publică din data de 16 februarie 2023

Asupra cauzei de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 20 iunie 2022, sub nr. x/2022, contestatoarea S.C. A. S.A. în contradictoriu cu intimata Banca Națională a României, a contestat Hotărârea nr. 6/26.05.2022 emisă de Banca Națională a României, solicitând anularea acestui act și obligarea intimatei de a înscrie SC. A. S.A. în Registrul General al IFN-urilor.

În motivarea cererii, în esență, contestatoarea a susținut că S.C. A. S.A., prin documentația depusă la Direcția de Reglementare și Autorizare din cadrul Băncii Naționale a României din luna noiembrie 2021, a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor impuse de normele incidente în cazul formulării unei astfel de cereri.

In concret, societatea a făcut dovada că există capital social, conform normelor BNR, are Consiliul de Administrație, sediu, Hotărârea Consiliul de Administrație, dovada faptului că persoana numită de Consiliul de Administrație în calitate de director general a lucrat 8 ani în cadrul unei A. S.A. ca și conducător al departamentului birou juridic și 2 ani ca executor IFN, în cadrul A. S.A.

Cu toate acestea, intimata Banca Națională a României, prin Consiliul de Administrație, a respins cererea, pe motivul că persoana numită de Consiliul de Administrație, în calitate de director general:

a) nu face dovada îndeplinirii cerinței de experiență profesională în domeniul creditării, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 17 și art. 17

1

din Regulamentul nr. 20/2009,

b) nu are reputația adecvată, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 14 și art. 15 din Regulamentul nr. 20/2009,

Contestatoarea a mai arătat că Hotărârea pronunțată de Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, prin care s-a respins cererea de înscriere în Registrul General al societății, s-a făcut într-un mod nelegal și netemeinic din următoarele considerente:

- răspunsul nu a fost dat în termenul legal de 30 zile, ci în 36 de zile, putându-se interpreta, ca o aprobare tacită. Contestația a ajuns la BNR la data de 26.04.2022, iar răspunsul a fost trimis în data de 03.06.2022,

- este contrară art. 17

1

din Regulamentul 20/2009,

- domnul B. se încadrează în art. 17 și 17

1

, datorită faptului că a fost timp de 8 ani de zile șeful biroului juridic și 2 ani executor IFN, în cadrul firmei de creditare A. S.A., înscrisă în Registrul general al BNR, dispune de cunoștințe teoretice și practice adecvate, cu privire la activitățile ce urmează a fi desfășurate de instituția financiară nebancară, precum și de experiență dobândită într-o funcție de conducere,

- legislația și Regulamentul incident, privind înscrierea în Registrul General al IFN, nu prevăd în mod explicit condițiile, pe care un director, nu este acceptat să conducă o Instituție Financiară Nebancară. Nu se specifică în mod punctual, dacă managementul riscului de credit, intră în sfera sancțiunilor de la BNR, pentru un IFN, pentru neacceptarea directorului propus, de a conduce o altă Instituție Financiară Nebancară. Regulile pentru o bancă nu pot fi aceleași pentru IFN deoarece banii nu sunt ai clienților ca în cazul băncilor, ci sunt ai acționarilor. Nu a fost dovedită vinovăția domnului B., privind managementul riscului de credit. Legislația și Regulamentul incident nu prevăd ca Direcția de Reglementare și Autorizare să facă propriile judecăți profesionale. Niciunde nu scrie de propriile judecăți profesionale, ce trebuie efectuate de către Direcția de Reglementare și Autorizare, pentru evaluarea reputației conducătorului propus,

- în raportul de supraveghere al BNR, cu ocazia unui control în anul 2018, la Firma A. S.A. s-a menționat că "Dacă pentru anumite aspecte urmărite de echipa de inspecție prin obiectivele de control nu au fost consemnate încălcări ale legislației și reglementărilor în vigoare, acesta nu certifică faptul că nu ar putea exista eventuale deficiențe", mențiuni din care, în opinia sa, rezultă fără putință de tăgadă, că nu s-a încălcat legislația și reglementările în vigoare.

A mai arătat contestatorul că în ceea ce privește criteriile pentru care se evaluează reputația conducătorului, acestea sunt cele descrise în Regulamentul nr. 20/2009 la art. 14, iar B. nu se află în nici una din aceste situații. Prin "reglementări relevante" și "fapte relevante" apare ceva neclar, nebulos, care duce la interpretări mai mult sau mai puțin obiective. Domnul B., nu este supus unor investigații și nici sancțiuni aplicate, de orice organism de reglementare ori profesional.

Problemele profesionale nu trebuie confundate cu reputația. Pentru probleme profesionale, sunt sancțiuni de ordin administrativ și pecuniar, iar domnul B. nu a fost sancționat pe linie profesională, nici de către BNR și nici de către firma A. S.A. și nu i s-a cerut nici o notă explicativă. Nu înseamnă că reputația domnului B. a fost știrbită de faptele imputate, atâta vreme cât ele nu au fost dovedite de vreo instanță de judecată și, nu a fost condamnat de instanța de judecată.

Astfel, în dosarul penal x/2017 domnul B. a fost achitat și aspectele sesizate de Direcția Reglementare și Supraveghere nu au fost sesizate la instanțele de judecată, prin urmare nu i se poate reține, că a săvârșit vreo faptă de natură a-i afecta reputația. Referitor la observația BNR cu privire la radierea din Registrul General și Registrul Special al firmei A. S.A., domnul B. nu se face vinovat de acest aspect.

Privitor la includerea în contractele de credit a două date scadente a ratei de credit se pot afirma următoarele: în contractul de credit nu erau două date ale scadenței ci era numai una. Pe planul de rambursare era trecut data de 28, sus pe planul de rambursare, dar data scadentă se vedea pe planul de rambursare că în fiecare lună, era sfârșitul lunii. Când s-a înmânat planul de rambursare, beneficiarului de credit, data de 28 a fost tăiată cu pixul, de angajatul care a întocmit dosarul de creditare și scris data de 30 sau 31, apoi s-a semnat în dreptul unde s-a modificat și numai în luna februarie, a fost menținută data de 28. Planul de rambursare cu data de 28, notată sus pe pagină, a funcționat aproximativ o lună, după care a fost șters. A durat aproximativ o lună datorită faptului, că programatorul nu a rectificat ce am cerut imediat și până s-a elaborat 6 altă formă a planului de rambursare de către programator, s-a mers cu vechiul plan de rambursare.

În ceea ce privește comisionul de analiză, cu pixul se tăia valoarea de 500 RON și se punea un comision mult mai mic și se semna în dreptul sumei rectificate. Astfel că se

scria cu pixul valoarea de aproximativ 10% din valoarea creditului, care se și încasa efectiv. La o valoare de 3.000 RON se lua un comision de analiză de 300 RON și prin urmare comisionul de analiză trecut cu pixul, era de 300 RON, care era același cu cel încasat de instituție efectiv. La o valoare de 1.000 RON se lua un comision de analiză de 100 RON și prin urmare, comisionul de analiză trecut cu pixul, era de 100 RON, care era același cu cel încasat de instituție efectiv. Aceste chestiuni aparțineau de directorul firmei A. și nu de șeful biroului juridic B.. Nu s-a dovedit vinovăția lui B. pentru aceste aspecte descrise mai sus, pentru că dânsul a executat niște ordine, venite de la directorul A. S.A.

Potrivit legislației incidente, Consiliul de administrație al Băncii Naționale, trebuia să analizeze reputația directorului general, prin prisma următoarelor acte:

a) Cazierul persoanei numite ca director - acesta nu conține fapte penale

b) Dacă persoana numită ca director a apărut la televizor ca personaj negativ. - Nu a fost cazul,

c) Dacă persoana numita ca director a apărut prin ziare ca personaj negativ. -Nu a fost cazul,

d) Dacă persoana numită ca director a apărut pe internet ca personaj negativ. - Nu și nici nu i s-a adus la cunoștiință existența unei informații cu caracter negativ, la adresa directorului general.

Cu privire la "furnizarea de informații lipsite de coerență, claritate, precizie, incomplete și inconsecvente, denotă lipsa de profesionalism în derularea activității profesionale", s-a arătat că despre aceste aspecte domnul B. a răspuns doar la un chestionar. Direcția de Reglementare și Autorizare a scris despre aceste aspecte, la modul general și a punctat exact despre ce este vorba.

La contestație au fost anexate înscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată, intimata Banca Națională a României a susținut că prin contestație nu sunt invocate aspecte de nelegalitate a Hotărârii Consiliului de Administrație al BNR pronunțată pe baza analizei de oportunitate efectuate de structura de specialitate din cadrul băncii centrale, ci exclusiv interpretări subiective ale conducătorului societății contestatoare cu privire la modul de soluționare a cererii de înscriere în Registrul General a IFN a A., cererea de învestire a Înaltei Curți având același conținut cu contestatia formulată în fața Consiliului de administrație.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, iar prin rezoluția din data de 10 octombrie 2022 a completului învestit cu soluționarea cauzei, Înalta Curte a stabilit termenul de judecată la data de 8 decembrie 2022, în ședință publică, cu citarea părților.

Prin încheierea din 19 decembrie 2022, cauza a fost repusă pe rol în vederea depunerii la dosar a Hotărârii nr. x/02.06.2022 și a deciziei comunicate prin adresa nr. x/06.04.2022, stabilindu-se termen de judecată la data de 16 februarie 2023, în ședință publică, cu citarea părților.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți

Înalta Curte, examinând contestația formulată de reclamantă prin raportare la obiectul cererii, la motivele invocate de aceasta, la apărările formulate de intimată și la dispozițiile legale incidente, apreciază că este neîntemeiată pentru argumentele în continuare prezentate.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că numărul corect al hotărârii emise de Banca Națională a României contestată de S.C. A. S.A. este 6 din data de 26 mai 2022, numărul x/02.06.2022 indicat de contestatoare ca și număr al hotărârii fiind numărul adresei de comunicare către contestatoare a Hotărârii nr. 6/26.05.2022 .

În fapt, A. S.A. a solicitat prin cererea de înscriere din data de 24.11.2021, înregistrată la Banca Națională a României cu nr. x/29.11.2021, înscrierea în Registrul general ținut la Banca Națională a României. În urma analizei documentației remise în susținerea cererii de înscriere în Registrul general, în baza prevederilor art. 27 alin. (3) din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 93/2009), coroborat cu art. 25 alin. (1) lit. b) din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare (denumit în continuare Regulamentul nr. 20/2009), Direcția Reglementare și autorizare a decis respingerea cererii de înscriere.

Soluția de respingere a cererii de înscriere în Registrul general a societății a fost adoptată de direcția de specialitate din cadrul Băncii Naționale a României, în considerarea faptului că domnul B., persoana desemnată în calitate de conducător al societății A. S.A., nu face dovada îndeplinirii cerinței de experiență profesională în domeniul creditării, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 17 și art. 17

1

din Regulamentul nr. 20/2009 și nu îndeplinește cerința privind reputația adecvată, prevăzută la art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 14 și art. 15 din Regulamentul nr. 20/2009.

In motivarea deciziei comunicate societății A. S.A. cu adresa nr. x/06.04.2022, referitor la cerința privitoare la experiența profesională s-au reținut următoarele aspecte: "(...) din analiza documentației depuse, se constată că atribuțiile exercitate în trecut de către dl. B. nu fac dovada deținerii de experiență practică în domeniul creditării. Atribuțiile exercitate în cadrul A.., astfel cum au fost reflectate prin documentația remisa, s-au circumscris exclusiv unor verificări de legalitate a documentației de creditare, fără a avea cunoștințe în ceea ce privește managementul riscului de credit, aspect dovedit atât prin detaliile oferite cu privire la acțiunile întreprinse în exercitarea atribuției prevăzute în CV-ul remis ("M-am ocupat de managementul riscului de credit prin minimizarea riscurilor care implică măsurare, control, raportare și asumarea deciziilor. Creșterea valorii instituției prin prevenirea crizelor, a eșecurilor, prin protejarea reputației și creșterea performanțelor."), cât și prin necunoașterea noțiunii respective (în documentele remise fiind utilizată în mod consecvent sintagma "managamentul riscului de credit")."

În fundamentarea deciziei de respingere s-au mai reținut următoarele aspecte: "în ceea ce privește cerința de reputație, constatările autorității de supraveghere în urma inspecției desfășurate în cadrul A. S.A., societate în care dl. B. a deținut funcția de șef birou juridic, circumstanțele faptice privitoare la modul de derulare a atribuțiilor profesionale în cadrul A. S.A., astfel cum rezultă din constatările Curții de Apel Alba Iulia, precum și modul în care dl. B. a gestionat procesul de înscriere în Registrul general al societății A. S.A., sunt aspecte de natură a aduce atingere reputației persoanei supuse evaluării, nefiind, astfel, îndeplinită cerința privind reputația adecvată a persoanei desemnate în calitate de conducător al societății A. S.A.."

De asemenea, s-au reținut următoarele aspecte avute în vedere în evaluarea reputației domnului B.: "Totodată, din analiza documentației depuse, a responsabilităților dlui. B. referitoare la analizarea dosarelor de credit (semnăturile beneficiarului și ale giranților), verificarea documentației de credit (dacă sunt toate semnăturile din contractul de credit și planul de rambursare), respectiv identitatea părților semnatare în cadrul contractelor de credit și existența consimțământului acestora, precum și din aspectele reținute în decizia penală nr. 282/2021 pronunțată în dosarul nr. x/2017, potrivit căreia pentru unele din contractele de credit încheiate de societatea A. S.A. a fost stabilit în cadrul procedurii judiciare faptul că acestea au fost semnate în fals, se constată că dl. B., în funcția de șef birou juridic, nu și-a îndeplinit cu diligentă sarcinile de serviciu astfel cum i-au fost stabilite prin actele interne ale societății.

Deosebit de aspectele menționate, modul în care dl. B., în calitate de persoană desemnată în calitate de conducător al societății A. S.A., a gestionat procesul de înscriere în Registrul general a societății menționate, prin furnizarea de informații lipsite de coerență, claritate, precizie, incomplete și inconsecvente, denotă lipsă de profesionalism în derularea activității profesionale."

Prin Hotărârea nr. 6/26.05.2022 a BNR contestată, s-a respins contestația formulată de societate împotriva soluției de respingerea a cererii de înscriere, pe motiv că aspectele menționate de contestatoare cu privire la cele reținute în adresa de respingere a cererii de înscriere în Registrul general a A. S.A., nu pot fi primite în contextul în care nu reprezintă argumente și/sau dovezi privind deținerea experienței în domeniul managementului riscului de credit.

Împotriva acestei Hotărâri societatea a formulat prezenta contestație, susținând în esență că S.C. A. S.A., prin documentația depusă la Direcția de Reglementare și Autorizare din cadrul Băncii Naționale a României din luna noiembrie 2021, a făcut dovada îndeplinirii tuturor condițiilor impuse de normele incidente în cazul formulării unei astfel de cereri. In concret, societatea a făcut dovada că există capital social, conform normelor BNR, are Consiliul de Administrație, sediu, Hotărârea Consiliul de Administrație, dovada faptului că persoana numită de Consiliul de Administrație în calitate de director general a lucrat 8 ani în cadrul unei A. S.A. ca și conducător al departamentului birou juridic și 2 ani ca executor IFN, în cadrul A. S.A., argumente pe care de altfel contestatoarea le-a invocat și în fața BNR și cu privire la care Înalta Curte apreciază că nu sunt în măsură să înlăture legalitatea Hotărârii contestate.

Astfel, instanța de control judiciar reține că în temeiul art. 60 din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, coroborat cu dispozițiile art. 275 alin. (1) din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit, și adecvarea capitalului, s-a pronunțat Hotărârea nr. 6/26.05.2022, prin care s-a respins ca nefondată contestația formulată de societatea A. S.A., cu consecința menținerii dispozițiilor adresei prin care Direcția Reglementare și Autorizare a comunicat decizia de respingere a cererii de înscriere a contestatoarei în Registrul General ținut de Banca Națională a României, întrucât B., conducătorul societății, nu a facut dovada îndeplinirii cerinței de experiență profesională în domeniul creditării, prevăzută de art. 20 din Legea nr. 93/2009, coroborat cu art. 17 și art. 17

1

din Regulamentul nr. 20/2009 și cu art. 14 lit. b) și art. 15 din Regulamentul BNR nr. 20/2009.

Potrivit art. 60 din Legea nr. 93/2009, "Căile de contestare a actelor emise de Banca Națională a României în aplicarea prevederilor prezentei legi sunt cele prevăzute în cap. IX "Căi de contestare" al titlului III al părții I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare".

Conform art. 275 din O.U.G. nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările si completările ulterioare, "(1) Actele adoptate de Banca Națională a României conform dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, ale Regulamentului (UE) nr. 575/2013 și ale reglementărilor emise în aplicarea acestora, cu privire la o instituție de credit, inclusiv cele cu privire la persoanele prevăzute la art. 108 alin. (1) ori la persoanele desemnate să asigure conducerea sucursalelor instituției de credit și actele cu privire la acționarii acesteia, pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, care se pronunță prin hotărâre motivată în termen de 30 de zile de la data sesizării.

(2) Hotărârea consiliului de administrație al Băncii Naționale a României poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 15 zile de la comunicare.

(3) Banca Națională a României este singura autoritate în măsură să se pronunțe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor și analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale.

(4) În cazul contestării în instanță a actelor Băncii Naționale a României, instanța judecătorească se pronunță asupra legalității acestor acte."

Din coroborarea dispozițiilor legale evocate în precedent rezultă că instanța de contencios administrativ este abilitată a se pronunța asupra legalității hotărârii Consiliului de administrație al B.N.R., respectiv a conformității acestui act administrativ cu actele normative în temeiul și pentru organizarea căruia a fost emis, precum și a veridicității stării de fapt ce a dus la declanșarea și finalizarea procesului decizional contestat.

Problema de drept care se cere a fi dezlegată în cauză este dacă hotărârea contestată a fost emisă cu respectarea art. 20 din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, coroborat cu art. 17 și 17

1

, precum și art. 14 lit. b) și art. 15 din Regulamentul BNR nr. 20/2009, respectiv, dacă directorul societății contestatoare, B., îndeplinește cerința privind experiența profesională specifică și cea privind reputația adecvată.

Evaluarea îndeplinirii cerinței de experiență profesională în domeniul creditării și a condiției bunei reputații face parte din evaluările la care se referă art. 275 alin. (3)

2

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări, prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, Banca Națională a României fiind autoritatea care deține competența exclusivă de a efectua analiza și de a decide asupra întrunirii condițiilor, astfel că în mod corect .

Prevederile art. 60 din Legea nr. 93/2009 fac trimitere la aplicarea dispozițiilor art. 275 din O.U.G. nr. 99/2006 și în cazul contestațiilor care privesc actele emise de Banca Națională a României în temeiul Legii nr. 93/2009.

Astfel, conform art. 17 din Legea nr. 93/2009, "(1) Prezenta secțiune este aplicabilă instituțiilor financiare nebancare ce fac obiectul înscrierii în Registrul general. (2) Instituțiile financiare nebancare trebuie să îndeplinească cerințele generale prevăzute în prezenta secțiune și în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi", iar potrivit art. 20 din același act normativ, "Conducătorii instituțiilor financiare nebancare trebuie să aibă reputație și experiență adecvate pentru exercitarea responsabilităților încredințate, conform criteriilor stabilite de Banca Națională a României".

Potrivit art. 17 din Regulamentul nr. 20 din 13 octombrie 2009 privind instituțiile financiare nebancare al Băncii Naționale a României publicat în Monitorul Oficial nr. 707 din 21 octombrie 2009:

"Pentru îndeplinirea cerinței privind experiența profesională solicitantul trebuie să demonstreze că persoanele desemnate în calitate de conducători dispun de cunoștințe teoretice și practice adecvate cu privire la activitățile ce urmează a fi desfășurate de instituția financiară nebancară, precum și de experiență dobândită într-o funcție de conducere.

Totodată, art. 17

1

prevede că "În aplicarea prevederilor art. 20 din Legea nr. 93/2009, cu modificările și completările ulterioare, cerința privind experiența conducătorilor se consideră adecvată dacă persoanele desemnate în calitate de conducători dispun de experiență practică de minimum 1 an într-o funcție de conducere deținută în cadrul unei instituții de credit sau al unei alte instituții financiare supuse supravegherii Băncii Naționale a României sau unei alte autorități competente ori în cadrul unei instituții financiare nebancare înscrise doar în Registrul general, precum și de experiență practică de minimum 2 ani în domeniul creditării.

Potrivit art. 14 din Regulamentul BNR nr. 20/2009:

"La evaluarea reputației conducătorilor, Banca Națională a României are în vedere cel puțin următoarele aspecte:

a) existența unei condamnări pentru infracțiuni de corupție, spălare de bani, terorism, infracțiuni contra patrimoniului, abuz în serviciu, luare sau dare de mită, fals și uz de fals, deturnare de fonduri, evaziune fiscală, primire de foloase necuvenite, trafic de influență, mărturie mincinoasă, infracțiuni prevăzute de legislația specială în domeniul financiar-bancar, de legislația privind societățile comerciale, insolvența sau protecția consumatorilor ori pentru orice alte fapte relevante;

b) conducătorul este urmărit penal sau judecat pentru oricare dintre infracțiunile prevăzute la lit. a) (…)".

Dispozițiile art. 15 din Regulamentul BNR nr. 20/2009 prevăd că "La evaluarea reputației conducătorilor, aspectele prevăzute la art. 14 sunt avute în vedere, de la caz la caz, în funcție de gravitatea circumstanțelor caracteristice fiecărei situații, în măsura în care acestea pot induce dubii cu privire la îndeplinirea criteriului privind reputația conducătorilor".

Înalta Curte are în vedere că Regulamentul BNR nr. 20/2009 a fost emis de Banca Națională a României în aplicarea Legii nr. 93/2009, iar dispozițiile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 93/2009 prevăd în mod expres că instituțiile financiare nebancare trebuie să îndeplinească inclusiv cerințele generale prevăzute în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea acestei legi.

Prin decizia contestată s-a reținut în mod corect că dovada îndeplinirii de către conducătorii instituțiilor financiare nebancare a condițiilor prevăzute la art. 17 și 17

1

din Regulamentul nr. 20/2009 se realizează prin transmiterea curriculum vitae. Mai mult decât atât, evaluarea îndeplinirii cerințelor profesionale de către o persoană se realizează prin raportare la atribuțiile efectiv deținute de aceasta dovedite cu documentele corespunzătoare (fișa postului, extrase din Revisal etc), iar nu prin raportare la randamentul entității în care și-a exercitat persoana în cauză aceste atribuții, astfel încât argumentul prezentat de contestatoare este neîntemeiat.

Susținerea contestatoarei privind evaluarea profesională a domnului B. de către consiliul de administrație al A. S.A. este irelevantă din perspectiva îndeplinirii cerinței de experiență profesională în domeniul creditării, întrucât la evaluarea experienței profesionale banca centrală reține toate informațiile relevante aflate la dispoziția sa, potrivit prevederilor legale menționate anterior.

In ceea ce privește aspectele menționate de contestatoare în legătură cu neîndeplinirea de către domnul B. a cerinței privind reputația adecvată, acestea sunt, de asemenea, nefondate.

Decizia de respingere a avut în vedere toate aspectele relevante din punct de vedere al reputației conducătorului instituției financiare nebancare, respectiv circumstanțele faptice privitoare la modul de derulare a atribuțiilor profesionale în cadrul A. S.A., astfel cum rezultă din constatările instanței, raportat la responsabilitățile domnului B., conform documentației depuse, aspecte care, în opinia autorității competente, au generat dubii cu privire la modul în care acesta și-ar îndeplini atribuțiile de conducător al unei instituții financiare nebancare.

Legislația în vigoare impune pentru conducătorii instituțiilor financiare nebancare cerința unei reputații și a unei experiențe adecvate tocmai pentru că aceasta constituie premisa unei conduite corecte, prudente, care să nu inducă neîncredere și îndoieli în piață, cu scopul final de a se garanta menținerea stabilității financiare.

În evaluarea cererii de înscriere a A. S.A. în Registrul general, Banca Națională a României, prin direcția de specialitate, a evaluat impactul pe care faptele reținute în sarcina instituției financiare nebancare îl au asupra reputației persoanei în discuție prin raportare la atribuțiile pe care aceasta le avea în perioada în care au fost constatate deficiențele, iar nu atragerea răspunderii persoanei propuse pentru funcția de conducător al societății ce intenționează desfășurarea activității de creditare pentru faptele ce au condus la radierea din Registrul general și Registrul special a societății A. S.A.

In ceea ce privește explicațiile oferite de contestatoare cu privire la includerea în contractele de credit a două date scadente a ratei de credit, în sensul că în contractul de credit nu erau în realitate două date ale scadenței, ci era numai una, s-a apreciat în mod corect că acestea sunt irelevante în contextul în care aceste contracte nu au făcut obiectul analizei băncii centrale în procesul de evaluare a îndeplinirii cerinței de reputație de către domnul B.. Potrivit Hotărârii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României nr. 5/14.09.2018, A. S.A. a fost sancționată pentru o serie de deficiențe, între care și includerea în contractele de credit a unor informații contradictorii prin menționarea a două date scadente a ratei de credit, precum și a unei valori a comisionului de analiză care nu este aceeași cu cea efectiv încasată de instituție.

Referitor la susținerea contestatoarei conform căreia, potrivit legislației incidente, Direcția Reglementare și autorizare trebuia să analizeze reputația directorului general, prin prisma cazierului personal și apariției acestuia în media/Tv/internet ca personaj negativ, legislația incidentă nu reglementează situațiile enumerate de contestatoare.

Potrivit art. 21 din Regulamentul nr. 20/2009, pentru fiecare dintre conducătorii instituțiilor financiare nebancare se transmite o serie de documente, printre care și certificatul de cazier judiciar sau alt document echivalent eliberat de autoritățile competente din țara în care are stabilit/stabilită domiciliul/reședința, însă această listă nu este exhaustivă, Banca Națională a României putând solicita în mod expres documente în completarea documentelor remise inițial, potrivit art. 4 alin. (1) din același act normativ

.

Autoritatea de autorizare poate reține în evaluarea reputației conducătorilor orice alte aspecte relevante și concludente, analizând toate informațiile deținute cu privire la persoana evaluată. Astfel, Banca Națională a României, prin direcția de specialitate, a efectuat propria sa judecată profesională evaluând reputația conducătorului propus pe baza tuturor informațiilor aflate la dispoziția sa, inclusiv cazierul persoanei propuse în funcția de conducător.

În ceea ce privește susținerea contestatoarei în sensul că domnul B. a răspuns doar la un chestionar, în fapt, acesta a furnizat în repetate rânduri informații în procesul de evaluare, sens în care a completat: declarația anexa nr. 2a datată 22.11.2021 și chestionarul anexă nr. 2b datat 22.11.2021 și ulterior, în urma solicitărilor Direcției Reglementare și autorizare transmise cu scrisorile nr. x/28.12.2021 și x/23.02.2022, formulate în vederea clarificării anumitor aspecte privind experiența profesională, și-a completat CV-ul pentru perioada septembrie 2008 - mai 2010 și a transmis declarația pe proprie răspundere dată 03.03.2022.

Prin urmare, cumulul tuturor motivelor reținute în adresa nr. x/06.04.2022 a condus la concluzia că domnul B. nu face dovada îndeplinirii cerinței de experiență profesională în domeniul creditării și nu întrunește cerința privind reputația adecvată pentru deținerea funcției de conducător în cadrul unei instituții financiare nebancare.

Înalta Curte reține că prin emiterea actului contestat în cauză, intimata doar și-a exercitat competențele exclusive atribuite de lege în ceea ce privește evaluarea modului de îndeplinire a cerințelor legale pentru a fi înscris în Registrul General al Instituțiilor Financiare Nebancare ținut de BNR.

În temeiul acestei atribuții, Banca Națională a României evaluează modul de conformare a entităților ce solicită înscrierea în Registrul General al IFN-urilor la cerințele stabilite de legiuitor prin actele normative adoptate în domeniu, una dintre aceste cerințe fiind cea menționată la art. 20 din Legea nr. 93/2009, respectiv cea referitoare la reputația adecvată pe care trebuie să o aibă conducătorii instituțiilor financiare nebancare.

Activitatea de analiză și decizie asupra factorului reputațional adecvat este efectuată într-un domeniu de reglementare aflat în competența exclusivă a Băncii Naționale a României, ce are ca scop asigurarea și menținerea stabilității financiare.

Astfel, respingerea cererii contestatoarei de înscriere în Registrul general al instituțiilor financiare nebancare s-a făcut în concordanță cu prevederile legale în vigoare, astfel cum s-a reținut anterior.

Temeiul legal al soluției adoptate

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 275 alin. (2) din O.U.G. nr. 99/2006, Înalta Curte va respinge contestația formulată de contestatoarea S.C. A. S.A. împotriva Hotărârii nr. 6/26.05.2022 emisă de Banca Națională a României.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația formulată de contestatoarea S.C. A. S.A. împotriva Hotărârii nr. 6/26.05.2022 emisă de Banca Națională a României, în contradictoriu cu intimata Banca Națională a României.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 16 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.