ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 562/2023

Ședința publică din data de 3 februarie 2023

Asupra cererii de revizuire de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 4821 din 19 octombrie 2021, a admis excepția tardivității recursului, invocată din oficiu și, pe cale de consecință, a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 20 din 28 ianuarie 2019 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca fiind tardiv formulat.

Împotriva Deciziei nr. 4821 din 19 octombrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal recurentul A. a formulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.

Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității.

Înainte de a analiza motivele invocate în cererea de revizuire, Înalta Curte examinând decizia atacată, apărările expuse în întâmpinarea intimatei, apreciază că excepția inadmisibilității este întemeiată, motiv pentru care o va admite și, pe cale de consecință, va respinge cererea de revizuire ca inadmisibilă.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Conform art. 509 alin. (1) pct. 1 teza întâi din C. proc. civ.:

"Art. 509. - (1) Revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:

Articolul 513 alin. (3) C. proc. civ. stabilește că dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

Pe calea revizuirii - cale extraordinară de atac de retractare - se verifică îndeplinirea condițiilor expres și limitativ prevăzute de C. proc. civ., fără a se putea proceda la o rejudecare a cauzei, prin reaprecierea probatoriului administrat și reanalizarea modului de aplicare a dispozițiilor incidente cauzei, întrucât, în cadrul acestei căi de atac, nu se verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate.

Înalta Curte are în vedere la pronunțarea prezentei decizii, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție (Brumărescu, § 61). Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010)".

De asemenea, Înalta Curte precizează că pentru a se putea cere revizuirea unei hotărâri date de instanța de recurs, legiuitorul a impus condiția ca această instanță să fi evocat fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în fazele de judecată anterioare, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea o altă dezlegare raportului juridic dedus judecății, față de cea care fusese aleasă până în acel moment.

O astfel de situație nu se întâlnește însă în cauza de față.

Prin urmare, calea extraordinară promovată este inadmisibilă, dată fiind neîndeplinirea condiției de admisibilitate prevăzută de textul legal sus-arătat.

În consecință, pentru considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 513 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția inadmisibilității, invocată prin întâmpinare.

Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei nr. 4821 din 19 octombrie 2021 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 3 februarie 2023.