ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5564/2022

Ședința publică din data de 22 noiembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal reclamanta A., în contradictoriu cu Comisia Națională de Examinare și Consiliul Baroului București a formulat cerere de ordonanță președințială, de urgență, fără somație și fără trecerea unui termen prin care să se dispună obligarea pârâtelor la înscrierea reclamantei în cadrul sesiunii de examen pentru primirea în profesia de avocat organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România și având ca dată de examinare 03.04.2022, cu solicitarea de a dispune amânarea validării rezultatului examenului până după soluționarea definitivă a acțiunii în contencios administrativ vizând obligarea pârâtelor la înscrierea în cadrul sesiunii de examen pentru primirea în profesia de avocat, organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, sesiunea aprilie 2022.

Prin sentința nr. 43 din 1 aprilie 2022 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal s-au respins ca neîntemeiate excepțiile invocate.

S-a admis acțiunea formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu Comisia Națională de Examinare și Consiliul Baroului București.

Au obligat pârâții în baza art. 997 și următoarele din C. proc. civ., fără somație și fără trecerea unui termen, să înscrie pe reclamantă în cadrul sesiunii de examen pentru primirea în profesia de avocat organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, cu data de examinare 03.04.2022, pronunțarea asupra validării examenului reclamantei urmând a se amâna până după soluționarea definitivă a acțiunii în contencios administrativ vizând obligarea pârâtelor la înscrierea în cadrul sesiunii de examen arătate.

Prin încheierea din 1 aprilie 2022 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis sesizarea din oficiu privind îndreptarea erorii materiale strecurate în minuta și dispozitivul sentinței nr. 43/2022.

S-a îndreptat eroarea materială - omisiune strecurată în minuta și dispozitivul sentinței arătate, în sensul că anterior soluției pe fond se va consemna "Respinge ca neîntemeiate excepțiile invocate".

3.1. Recurenții - pârâți Uniunea Națională a Barourilor din România în nume propriu și în numele Comisiei Naționale de Examinare au formatat recurs împotriva sentinței nr. 43 din 1 aprilie 2022 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. alin. (1) pct. 5 și 8 din C. proc. civ.

S-a invocat aplicarea greșită a dispozițiilor art. 56 din C. proc. civ., precum și a art. 28 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în ceea ce privește soluționarea excepțiilor lipsei capacității procesuale și a lipsei calității procesuale a Comisiei Naționale de Examinare.

Au arătat recurenții că această entitate nu are capacitate procesuală de folosință, desfășurând doar o serie de activități specifice profesiei de avocat, în plan material și procesual, titularul drepturilor și obligațiilor rămâne Uniunea Națională a Barourilor și Baroul București.

Astfel, în mod greșit prima instanță a respins excepția lipsei calității procesuale pasive.

A fost criticată soluția primei instanțe și față de greșita aplicare a dispozițiilor art. 997 din C. proc. civ., în ceea ce privește verificarea condițiilor de admisibilitate a cererii formulate pe calea ordonanței președințiale.

În mod greșit prima instanță a apreciat că aparența dreptului a fost dovedită, în condițiile în care actul administrativ cu caracter normativ în baza căruia reclamanta nu a fost înscrisă la examenul de admitere în profesia de avocat nu a fost atacat și nu face obiectul acțiunii de fond.

Curtea de apel, admițând cererea de ordonanță președințială a tranșat o veritabilă chestiune de fond, însuși dreptul dedus judecății.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea în totalitate a sentinței recurate, în sensul respingerii cererii raportat la excepțiile invocate, iar, în subsidiar a respingerii cererii ca inadmisibilă sau neîntemeiată.

3.2. Recurentul - pârât Consiliul Baroului București a formulat recurs împotriva sentinței și a încheierii de îndreptare a erorii materiale, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., solicitând casarea acestora și respingerea cererii de chemare în judecată, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

În mod greșit instanța a soluționat excepțiile prin raportare la dispozițiile art. 443 din C. proc. civ., în cauză fiind incidente dispozițiile art. 444 din C. proc. civ., respectiv procedura privind completarea hotărârii.

S-a arătat că, în mod greșit, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Baroului București, aceasta fiind o structură deliberativă, fără organe de conducere sau buget propriu, nefiind autoritatea care a dispus invalidarea candidaturii intimatei.

Referitor la dispozițiile Regulamentului - cadru privind organizarea examenului de primire în profesie, s-a arătat că singura atribuție a baroului care poate fi reținuță, este aceea de a primi dosarele, invocându-se dispozițiile Hotărârii Consiliului U.N.B.R. nr. 230/10.11.2021, validarea intrând în atribuțiile Comisiei Permanente a U.N.B.R.

Pe fondul cauzei s-a solicitat, prin admiterea recursului, respingerea cererii de ordonanță președințială ca inadmisibilă, apărare care nu a fost avută în vedere de prima instanță.

În subsidiar, s-a solicitat să se constate că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 997 din C. proc. civ., întrucât, prin admiterea cererii, instanța a procedat la o veritabilă judecare a fondului.

Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare prin care a invocat inadmisibilitatea recursului formulat de Uniunea Națională a Barourilor din România, fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă, solicitând și anularea recursului pentru lipsa calității de reprezentant în ceea ce privește recursul Comisiei Naționale de Examinare.

S-a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.

În ceea ce privește capacitatea procesuală de folosință a Comisiei Naționale de Examinare, s-a arătat că aceasta reprezintă o entitate care are competența de a soluționa contestația formulată, funcționând în baza Hotărârii Consiliului Uniunii Barourilor nr. 210/10.11.2021.

Referitor la motivele de recurs întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. s-a solicitat respingerea acestora și menținerea soluției pronunțate de curtea de apel asupra cererii de ordonanță președințială.

Prin întâmpinarea formulată la recursul depus de pârâtul Consiliul Baroului București, s-a invocat nulitatea recursului pentru neîncadrarea acestora în cazurile de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.. În subsidiar, s-a solicitat respingerea acestuia ca nefondat.

Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 3 iunie 2022, recurentul - pârât Consiliul Baroului București a solicitat Înaltei Curți să admită excepția rămânerii cauzei fără obiect, întrucât la data de 3.04.2022 s-a desfășurat examenul de admitere în profesia de avocat stagiar (sesiunea aprilie 2022), la care s-a admis participarea intimatei - reclamante, fiind însă declarată respinsă în urma obținerii unui rezultat de 40 pct.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată următoarele:

5.1. Argumente de fapt și de drept relevante

Reclamanta a absolvit Universitatea din Nantes, obținând o diplomă de licență Drept, Economie, Management, Profilul Drept. Prin atestatul nr. x/24.03.2021, emis de Ministerul Educației și Cercetării s-a atestat că diploma arătată anterior se echivalează cu diploma de licență în domeniul Drept, specializarea Drept.

Reclamanta a formulat cerere de înscriere pentru participarea la examenul de primire în profesia de avocat și de admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților, exclusiv pentru dobândirea calității de avocat stagiar, sesiunea aprilie 2022, solicitarea de înscriere fiind înaintată la structura centrală.

După înscriere, a fost afișat Tabelul privind verificarea condițiilor de înscriere la examen. În privința reclamantei, rezultatul verificării dosarului purta mențiunea "admis, sub rezerva verificării condițiilor prevăzute de art. 7 alin. (8)

1

din Regulament".

Ulterior reclamantei i s-a adus la cunoștință că cererea de înscriere este respinsă motivat de faptul că în curricula instituției de învățământ superior absolvită nu figurează discipline de/privind drept românesc. A fost invocat art. 7 alin. (8)

1

din Regulamentul de examen.

Reclamanta a formulat contestație, fiind apoi înregistrat și dosarul pe fond la Curtea de Apel Iași nr. 222/45/2022.

Reclamanta a formulat cerere prin care să se dispună obligarea pârâtelor la înscrierea acesteia în cadrul sesiunii de examen pentru primirea în profesia de avocat organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România și având ca dată de examinare 03.04.2022, cu solicitarea de a dispune amânarea validării rezultatului examenului până după soluționarea definitivă a acțiunii în contencios administrativ vizând obligarea pârâtelor la înscrierea în cadrul sesiunii de examen pentru primirea în profesia de avocat, organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România, sesiunea aprilie 2022.

5.2. Prioritar analizării excepției lipsei de obiect, se impune stabilirea cadrului procesual, corespunzător motivelor comune de recurs întemeiate atât pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., cât și ale pct. 8 din acilași articol, raportat la modalitatea în care prima instanță a soluționat excepțiile lipsei capacității procesuale de folosință a pârâtei Comisia Națională de Examinare și lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Baroului București, a motivelor de recurs vizând nulitatea încheierii de îndreptare a erorii materiale, corelativ cu apărările intimatei reclamante, cuprinse în întâmpinare, ce vizează lipsa calității de reprezentant a U.N.B.R. și lipsa semnăturii reprezentantului pârâtei Comisiei Naționale de Examinare.

5.2.1. Critica privind nulitatea încheierii de îndreptare a erorii materiale, raportat la modul în care prima instanță a soluționat excepțiile în temeiul art. 443 din C. proc. civ., deși ar fi fost incidente dispozițiile art. 444 din C. proc. civ., privind completarea hotărârii, este neîntemeiată în condițiile în care motivarea excepțiilor a fost cuprinsă în considerentele sentinței, iar, din eroare, soluția nu a fost cuprinsă în dispozitiv.

5.2.2. În ceea ce privește calitatea părților în proces, reține Înalta Curte că potrivit art. 17 din Legea nr. 51/1995, primirea în profesie se realizează numai în baza unui examen organizat de Uniunea Națională a Barourilor din România.

Totodată, conform statutului profesiei de avocat: art. 291 - "(1) Cererea de înscriere la examenul pentru primirea în profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobă de consiliul baroului prin hotărâre, după îndeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut. (...)

(3) Hotărârile consiliului baroului pronunțate în cererile de înscriere la examenul pentru primirea în profesie sau în tabloul avocaților pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut."

Regulamentul - cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului National pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților prevede la art. 7 alin. (9) - (12): (9) Verificarea îndeplinirii condițiilor de primire în profesia de avocat, prevăzute de Lege și Statutul profesiei se realizează de consiliul baroului la care se înregistrează cererea de primire în profesie. (10) Rezultatele verificării se validează de consiliul baroului și se afișează la sediul baroului cel mai târziu cu 20 zile înainte de data examenului. (11) Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 24 de ore de la afișarea listei la sediile barourilor. (12) Contestațiile se depun la sediile barourilor și se înaintează, de îndată, Comisiei de examen. (13) Contestațiile se soluționează, prin hotărâre definitivă, de către Comisia de examen.

Văzând dispozițiile de mai sus, Înalta Curte constată că reclamanta urmărește recunoașterea dreptului de a participa la examenul de primire în profesia de avocat, organizat în condițiile Legii nr. 51/1995, a Statutului profesiei de avocat și a Regulamentului cadru, astfel că toate autoritățile administrative cu drept de decizie în parcurgerea acestei proceduri au calitate procesuală pasivă.

Din lectura textelor legale menționate, Înalta Curte constată că, în procedura de admitere în profesie, competența este partajată între Uniunea Națională a Barourilor din România și Consiliul Baroului București (în speță), astfel că, în opinia instanței de control judiciar, se impune ca hotărârea pronunțată, prin finalitatea urmărită, să fie opozabilă tuturor "actorilor" implicați în desfășurarea procedurii, justificându-se, așadar, calitatea procesuală în cauză.

Pe cale de consecința, Înalta Curte constată că sub acest aspect, hotărârea primei instanțe este temeinică, corect fiind respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Baroului București.

5.2.3. Referitor la pârâta Comisia Națională de Examinare, este întemeiată aprecierea primei instanțe, că în materia contenciosului administrativ nu prezintă relevanță personalitatea juridică a autorității publice, ci capacitatea de drept administrativ, respectiv aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unor prerogative de putere publică ori a unui serviciu public.

Cu toate acestea, Înalta Curte constată că pentru definirea calității de autoritate publică, corespunzător capacității procesuale de folosință în materia contenciosului administrativ, legiuitorul face trimitere la suma de atribuții conferite unei entități în organizarea și executarea în concret a legii sau a regulamentului, în cazul de față, care conferă acestei entități dreptul de a desfășura, organiza un serviciu de interes public.

Din această perspectivă, Înalta Curte constată că, deși pârâta Comisia Națională de Examinare are stabilite, prin statut și regulament, atribuții în ceea ce privește organizarea concursului de admitere în profesia de avocat, acesteia îi lipsește aptitudinea de a emite acte administrative în exercitarea unui serviciu public, această calitate exercitând-o Uniunea Națională a Barourilor din România.

În concret, deși pe calea ordonanței președințiale se solicită doar efectuarea unor operațiuni administrative, raportul de drept administrativ este născut între reclamantă și Comisia Națională de Examinare prin pârâta Uniunea Națională a Barourilor din România.

Prin urmare, Înalta Curte constată că este întemeiată excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Comisiei Naționale de Examinare, invocată de recurenta - pârâtă Uniunea Națională a Barourilor din România, urmând ca în urma admiterii recursului, să se dispună anularea cererii formulate în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională de Examinare, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

5.3. Fiind stabilit cadrul procesual, Înalta Curte urmează ca, în conformitate cu dispozițiile art. 238 din C. proc. civ., să analizeze cu precădere excepția lipsei de obiect a cererii de chemare în judecată.

Reține Înalta Curte că prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 3 iunie 2022, recurentul - pârât Consiliul Baroului București a precizat că acțiunea reclamantei a rămas fără obiect, întrucât la data de 3.04.2022 s-a desfășurat examenul de admitere în profesia de avocat stagiar (sesiunea aprilie 2022), la care s-a admis participarea intimatei - reclamante, fiind însă declarată respinsă în urma obținerii unui rezultat de 40 de puncte.

În acest context, amintește instanța de recurs că potrivit dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. c) din C. proc. civ., una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind obiectul cererii/formularea unei pretenții, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării și soluționării căilor de atac.

Înalta Curte constată că, dat fiind caracterul executoriu al sentinței, aceasta a fost pusă în aplicare de recurenții -pârâți, măsura provizorie solicitată de intimata - reclamantă fiind adusă la îndeplinire, astfel că, deși condiția existenței obiectului acțiunii era îndeplinită la data promovării acțiunii și la data pronunțării primei instanțe, ulterior, obiectul cererii de chemare în judecată sub acest aspect nu mai subzistă. Totodată, în raport de rezultatul susținerii examentului, nu subzistă nici obiectul capătului de cerere privind amânarea validării rezultatului examenului până la soluționarea definitivă a acțiunii în contencios administrativ.

În aceste condiții, Înalta Curte apreciază că a fost realizată pretenția concretă dedusă judecății, astfel că demersul judiciar formulat de reclamantă este la momentul de față rămas fără obiect, urmând să fie respins ca atare.

5.4. Având în vedere prezenta soluție, constatând că nu ne aflăm în prezența situației prevăzute de art. 453 alin. (1) din C. proc. civ. potrivit cu care:

"Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată", Înalta Curte constată caracterul nefondat al pretenției recurentului -pârât Consiliul Baroului București de acordare a cheltuielilor de judecată, urmând a fi respinsă cererea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursurile, va casa sentința atacată și, în rejudecare, va admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Comisiei Naționale de Examinare, va anula, în consecință, cererea formulată în contradictoriu cu aceasta și va respinge cererea de chemare în judecată formulată în contradictoriu cu ceilați pârâți, ca rămasă fără obiect, menținând soluția dată asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Baroului București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de recurenții-pârâți Uniunea Națională a Barourilor din România în nume propriu și în numele Comisiei Naționale de Examinare împotriva sentinței nr. 43 din 1 aprilie 2022 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal și de Consiliul Baroului București împotriva aceleiași sentințe și a încheierii din 1 aprilie 2022 ale Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și rejudecând:

Admite excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Comisiei Naționale de Examinare, invocată de recurenta - pârâtă Uniunea Națională a Barourilor din România.

Anulează cererea formulată în contradictoriu cu pârâta Comisia Națională de Examinare, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuală de folosință.

Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâții Uniunea Națională a Barourilor din România și Consiliul Baroului București ca rămasă fără obiect.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Respinge cererea recurentului -pârât Consiliul Baroului București de acordare a cheltuielilor de judecată, ca nefondată.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 22 noiembrie 2022.