ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4965/2023

Ședința publică din data de 1 noiembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată la data de 9 ianuarie 2023 pe rolul Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2023, reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. și R. au solicitat obligarea pârâtului Ministerul Justiției să emită ordin de ministru prin care să rectifice OMJ nr. 28/2020 în sensul stabilirii valorii de referință sectorială în sumă de 605,225 RON pentru personalul de probațiune în intervalul de referință 01.08.2016 - 31.12.2017, precum și în continuare, cu toate consecințele juridice ce decurg din aplicarea noii valori și obligarea pârâtei DNP să execute întocmai și cu celeritate atribuțiile ce-i revin ca ordonator terțiar de credite, ca urmare a stabilirii noii valori de referință sectorială.

1.2. Prin răspunsul la întâmpinare depus în cauză, reclamanții au precizat obiectul acțiunii, în sensul că solicită obligarea Ministerului Justiției la emiterea unui ordin de ministru prin care să se acorde personalului de probațiune valoarea de referință sectorială de 605,225 RON pentru perioada 09.12.2016-31.12.2017 și în continuare, precum și obligarea Direcției Naționale de Probațiune, conform celor solicitate deja, prin cererea introductivă.

2.1. Prin sentința civilă nr. 97 din data de 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale exclusive, invocată din oficiu, și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal,

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Oradea a reținut, în esență, că obiectul cauzei se circumscrie prevederilor art. 7 alin. (1) și (2) din Cap. VIII al Anexei V la Legea nr. 153/2017, prin care legiuitorul a reglementat o competență teritorială exclusivă în favoarea Curții de Apel București.

2.2. Prin sentința civilă nr. 1014 din data de 16 iunie 2023, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis, la rându-i, excepția necompetenței sale teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

În motivarea soluției astfel dispuse, Curtea de Apel București a reținut, în esență, că reclamanții nu au formulat plângere, nu au produs argumente legate de procedura contestației împotriva actelor administrative ale ordonatorului de credite și nu au atacat un anume act al ordonatorului de credite de stabilire a drepturilor lor salariale, ci au solicitat obligarea acestuia la emiterea unui ordin prin care să le recunoască drepturile pretinse, motiv pentru care prevederile art. 7, Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017 nu sunt incidente în cauză.

De asemenea, Curtea de Apel București a argumentat și în sensul că, tot prin raportare la obiectul dedus judecății, nu există alte dispoziții speciale prin care să fie instituită competența exclusivă a Curții de Apel București, secția de contencios administrativ într-o ipoteză precum aceea din speță, devenind, așadar, incidente regulile generale prevăzute de Legea nr. 554/2004, mai precis art. 10 alin. (1) și (3) din aceasta, în raport de care, față de rangul autorității al cărei refuz pretins nejustificat este dedus cenzurii instanței și față de domiciliile reclamanților, competența soluționării pricinii revine Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Analizând prezentul conflict negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce succedă:

Din perspectiva determinării cadrului analizei deferite soluționării în prezentul regulator de competență, Înalta Curte observă că aspectul care a generat conflictul negativ de competență între cele două instanțe care și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces (Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal) îl constituie problema încadrării sau nu a obiectului cauzei în sfera de reglementare a art. 7, Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017.

Înalta Curte reține că ipoteza legală de incidență a antereferitelor prevederi normative impune învestirea instanței cu o acțiune privind contestarea unui act administrativ de stabilire a drepturilor salariale în modalitățile reglementate de dispozițiile Legii nr. 153/2017 ori a unui act administrativ dat în soluționarea contestațiilor salariale.

Or o atare ipoteză nu este incidentă în cauză, câtă vreme, prin cererea de chemare în judecată, reclamanții, ce dețin calitatea de consilieri de probațiune în cadrul Serviciului de Probațiune Bihor, având statutul profesional reglementat de Legea nr. 123/2006, au solicitat, în esență și în principal, obligarea pârâților la emiterea actelor administrative cu caracter individual (ordine) privind încadrarea și stabilirea drepturilor salariale în raport de valoarea de referință sectorială de 605,225 RON.

Dispozițiile normative cuprinse în art. 7, Cap. VIII din Anexa V la Legea nr. 153/2017 sunt de strictă interpretare și aplicare, neputând fi extinse la alte situații decât cele prevăzute în mod expres de legiuitor, competența exclusivă a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal fiind reglementată pentru un caz singular, clar definit.

În raport de astfel de aspecte, în ipoteza unei acțiuni având un petit precum cel exhibat de reclamanți, regulile de determinare a instanței competente sunt, din punct de vedere material, cele reglementate de art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, prin aplicarea criteriului rangului autorității vizate de capătul principal al cererii, iar, din punct de vedere teritorial, cele reglementate de alin. (3) al aceluiași text normativ.

Cum din cererea de chemare în judecată rezultă că reclamanții au domiciliul pe raza județului Bihor iar petitul principal este îndreptat împotriva unei autorități publice centrale, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze prezenta cauză este Curtea de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q. și R. și pe pârâții Direcția Națională de Probațiune și Ministerul Justiției, în favoarea Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 1 noiembrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.