ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.10.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4305/2023

HOTĂRÂRE
04.10.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4305/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 4 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 14.02.2023, pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2023, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, anularea Dispoziției nr. 144589 din 2 ianuarie 2023, prin care s-a dispus măsura interzicerii intrării pe teritoriul României pentru o perioadă de 5 ani, conform art. 106 indice 3 alin. (4) din O.U.G. nr. 194/2002.

2.1. Prin sentința civilă nr. 515 din 27 martie 2023, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara.

Pentru a statua astfel, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 106

3

alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002, care stabilesc competența de soluționare a contestațiilor împotriva măsurilor de interzicere a intrării în România în favoarea curții de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea care a dispus această măsură.

Curtea de Apel București a apreciat că sintagma "formațiunea care a dispus această măsură" din cadrul art. 106

3

alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002 nu se referă la avizul administrativ propriu-zis al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, care este ulterior măsurii administrative de interzicere a intrării în România, ci se referă la măsura administrativă imediată de interzicere, de oprire a străinului de a intra în România, realizată în speța de față, de un angajat operativ al Poliției de Frontieră Nădlac din cadrul Inspectoratului Teritorial de Frontieră Oradea.

Față de aceste considerente, a reținut că este competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, Curtea de Apel Timișoara, instanță în a cărei rază teritorială se află sediul formațiunii ce a dispus măsura contestată.

2.2. Prin sentința civilă nr. 346 din data de 8 iunie 2023, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale a acestei instanțe, a declinat soluționarea cauzei către Curtea de Apel București și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestui conflict.

În argumentarea hotărârii astfel pronunțate, instanța a reținut că organele teritoriale din circumscripția Curții de Apel Timișoara au emis exclusiv propunerea de luare a măsurii de interzicere a intrării în România și au procedat la comunicarea acesteia. Aprobarea propunerii și luarea măsurii propriu-zise s-a făcut de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, acesta având calitatea de organ emitent al actului administrativ atacat. Ca urmare, întrucât acest organ își are sediul în circumscripția teritorială a Curții de Apel București, această din urmă instanță este competentă teritorial să soluționeze cauza.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art. 106 indice 3 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002: "Măsura de interzicere a intrării în România poate fi contestată de către străin în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea care a dispus această măsură. Contestația nu suspendă executarea măsurilor de îndepărtare. Hotărârea instanței este definitivă".

Din analiza înscrisurilor aflate la dosarul cauzei se observă că, prin Nota Raport întocmită sub nr. x din data de 01.02.2023 (dosarul Curții de Apel București) pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Nădlac a solicitat Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, aprobarea instituirii măsurii de interzicere a intrării în România împotriva reclamantului A. pe o perioadă de 5 (cinci) ani.

După aprobare, măsura a fost adusă la cunoștința reclamantului prin intermediul adresei înregistrată cu nr. x/01.02.2023 (dosarul Curții de Apel București). Din conținutul acestei adrese rezultă că măsura interzicerii intrării în România a fost dispusă de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, iar reclamantul a fost îndrumat să se adreseze Curții de Apel București în cazul în care dorește să conteste măsura astfel dispusă.

Coroborând aceste aspecte cu prevederile legale incidente ale O.U.G. nr. 194/2002, rezultă că măsura interzicerii intrării în România a fost propusă de pârâtul Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Nădlac, dar a intrat în vigoare și a început să producă efecte doar în urma aprobării de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

Așadar, măsura contestată a fost dispusă de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, organ care își are sediul în circumscripția Curții de Apel București, instanță căreia îi revine și competența soluționării prezentei cauze.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A. și pe pârâtul Ministerul Afacerilor Interne - Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 4 octombrie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-10-05
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4424/2022
Ședința publică din data de 5 octombrie 2022 Asupra conflictului negativ de competență; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 9 noiemb
ÎCCJ 2023-01-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 107/2023
Ședința publică din data de 12 ianuarie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin acțiunea înregistrată la data de 28
ÎCCJ 2023-03-09
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1399/2023
Ședința publică din data de 9 martie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată pe
ÎCCJ 2023-09-12
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3779/2023
a dispus măsura," în sensul art. 106 indice 3 alin. (5) din O.U.G. nr. 194/2002, fiind la îndemâna legiuitorului să indice în ambele alineate în mod expres că măsura este luată întotdeauna de către o singură instituție și anume, Inspectorat
ÎCCJ 2023-09-29
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4230/2023
Hotărârea Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal Prin sentința civilă nr. 208 din 05 iulie 2023, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a dec
Sursă