ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3782/2023

Ședința publică din data de 12 septembrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:

Circumstanțele cauzei

Cadrul procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul pe rolul Curții de Apel Craiova, la data de 03 ianuarie 2023, sub număr de dosar x/2023, reclamanții A., B., C., D. au chemat în judecată pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE și CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună repararea prejudiciului cauzat prin punerea în aplicare începând cu data de 1 ianuarie 2022 a dispozițiilor art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care s-a introdus în Codul fiscal o nouă taxă sub forma contribuțiilor sociale obligatorii constând în asigurări sociale de sănătate datorate de persoane fizice care realizează venituri din pensii pentru partea care depășește suma lunară de 4000 RON, pentru fiecare drept de pensie, respectiv, obligarea pârâților la despăgubiri constând în plata unor sume egale cu sumele reținute începând cu luna ianuarie 2022 din pensie, rețineri făcute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuției de 10% din partea care depășește suma lunară de 4000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reținere din pensie și până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflației (art. 9 alin. (1)-(5) din Legea nr. 554/2004), adică:

- în ceea ce-l privește pre reclamantul A., o reținere lunară de 494 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 5928 RON)

- în ceea ce-l privește pre reclamantul B., o reținere lunară de 392 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 4704 RON)

- în ceea ce-I privește pre reclamantul C., o reținere lunară de 423 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 5076 RON)

- în ceea ce-l privește pre reclamantul D., o reținere lunară de 462 RON (total la data introducerii cererii de chemare în judecată 5544 RON) .

De asemenea, au solicitat obligarea pârâților la despăgubiri constând în plata dobânzilor legale aferente sumelor reținute cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului (art. 6 din O.G. nr. 13/2011).

În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt pensionari pentru limită de vârstă, așa cum rezultă din deciziile anexate emise de Ministerul Afacerilor Interne - Casa de Pensii Sectorială, fiind beneficiarii unei pensii de serviciu potrivit dispozițiile Legii 223/2015.

Prin Legea nr. 130/2021, art. XXIV, pct. 11 - 19, prin care a fost modificată și completată Legea nr. 227/2015, s-a dispus reținerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii, pentru partea care depășește suma de 4.000 RON.

Prin Decizia nr. 650 din 15 decembrie 2022 și publicată în Monitorul Oficial Nr. 1262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituțională a statuat:

"Cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozitiile art. XXIV pct. 11 [cu referire la art. 153 alin. (1) lit. f) ind. pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"], pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a ind. l), pct. 14 [cu referire la sintagma "venituri din pensii" din cuprinsul titlului sectiunii a 3-a capitolul III al titlului V "Contributii sociale obligatorii"], pct. 16 [cu referire la art. 157

31

, pct. 17 [cu referire Ia sintagma "precum și al veniturilor din pensii" din cuprinsul titlului secțiunii a 4-a capitolul III al titlului V" Contribuții sociale obligatorii"], pct. 18 [cu referire Ia art. 168 alin. (1) în privința trimiterii la art. 153 alin. (1) lit. f)

2

), alin. (5) în privința trimiterii la art. 157

3

și alin. (7)

1

și pct. 19 [cu referire Ia alin. (1) lit. a) în privința trimiterii Ia art. 153 alin. (1) lit. .f

2

)] și art. XXV alin. (1) lit. c) [cu referire la pct. 12, 13, 16, 18 în privinta alin. (1) și (5) ale art. 168 și pct. 191 din Ordonanța de urgentă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele masuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative".

Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență

Hotărârea Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 85/2023 pronunțată la data de 16.03.2023 în dosar nr. x/2023 Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această sentință Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență că, față de obiectul real al cererii deduse judecății (recuperarea sumelor reținute din pensiile reclamanților începând cu luna ianuarie 2022, în condițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004), sume reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate, având în vedere și interdicția legală expresă prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că " obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță", prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuții, dintre cele menționate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecința fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei.

Având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din însumarea cuantumului contribuției lunare la asigurări sociale de sănătate înscrise în taloanele de pensie depuse la dosar, competența materială de soluționare a prezentei cauze îi revine tribunalului, judecarea cauzei în contradictoriu cu emitentul actului normativ a cărui neconstituționalitate este invocată având caracter accesoriu în logica art. 9 din același act normativ.

Ca urmare a declinării competenței, dosarul a fost înregistrat la data de 06.04.2023 pe rolul Tribunalului Dolj, secția a de contencios administrativ și fiscal, sub un alt număr de dosar, respectiv sub nr. x/2023.

Hotărârea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința nr. 754/2023 pronunțată la data de la 04.05.2023 Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal a admis la rându-i excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, pentru pronunțarea regulatorului de competență.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal a reținut, în esență că, că obiectul principal al acțiunii nu este "obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a MAI de a restitui sume reținute cu titlu de contribuție obligatorie pentru fondul național de asigurări sociale de sănătate" - ci repararea prejudiciului produs de către Guvern prin adoptarea unei ordonanțe neconstituționale.

De asemenea, apreciază ca fiind este evident și faptul că reclamantul a chemat în judecată autorități publice centrale, (în înțelesul conferit acestei sintagme de art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004) și anume Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, care este structura cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Afacerilor Interne care administrează sistemul pensiilor militare de stat și a altor drepturi de asigurări sociale ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din Ministerul Justiției - Administrația Națională a Penitenciarelor, potrivit legii (art. 1 și 2 din H.G. nr. 144/2016 privind atribuțiile, organizarea și funcționarea caselor de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații și disp. art. 1 și 2 din Anexa nr. 1 la Ordinul nr. 131 din 26 august 2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Afacerilor Interne).

Prin urmare, s-a reținut că o eventuală vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale părților reclamante de către o autoritate centrală, precum și obligarea unei autorități centrale la repararea prejudiciului nu poate fi analizată și stabilită decât de către secția contencios administrativ și fiscal a unei Curți de Apel, conform art. 10 alin. (1) teza a II-a din Legea nr. 554/2004 și, față de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în condițiile în care domiciliile reclamanților sunt situate în jud. Dolj, competența de soluționare a cauzei aparține secției contencios administrativ și fiscal din cadrul Curții de Apel Craiova.

Față de aceste considerente, Tribunalul Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu și, în consecință, a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.

Analizând prezentul conflict negativ de competență, în raport de hotărârile pronunțate, de obiectul litigiului și de normele legale incidente cauzei, Înalta Curte stabilește competența materială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Dolj, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

În speță, conflictul privește competența materială de soluționare a cauzei și s-a ivit în soluționarea cauzei în primă instanță.

Aspectul care a generat conflictul negativ de competență între instanțele sesizate îl constituie problema instanței competente material să soluționeze cauza, în raport cu obiectul dedus judecății și prevederile legale incidente în materie.

Înalta Curte reține că obiectul prezentei cauze îl constituie cererea reclamanților, întemeiată pe dispozițiile art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 554/2004, prin care solicită acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul produs prin sumele reținute cu titlu de contribuție obligatorie pentru fondul național de asigurări de sănătate, prin punerea în aplicare a dispozițiilor art. XXIV pct. 11-19 din O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 650 din 15 decembrie 2022.

Astfel cum chiar reclamantii au menționat " Legea nr. 554/2004 permite formularea unei acțiuni având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului într-un termen maxim de 1 an de la publicarea deciziei de neconstituționalitate".

În raport de această calificare a obiectului acțiunii, instanța are în vedere că potrivit art. 9 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, "În situația în care decizia de declarare a neconstituționalității este urmarea unei excepții ridicate în altă cauză, acțiunea poate fi introdusă direct la instanța de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I".

Așadar, prin acțiunea de fata reclamanții urmăresc restituirea sumelor reținute din pensia lor începând cu luna ianuarie 2022 cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, actualizarea sumelor cu rata inflației si plata dobânzii legale aferente.

Potrivit art. XXIV din O.U.G. nr. 130/2021: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:

12.) La articolul 154 alin. (1), lit. h) se modifică și va avea următorul cuprins: "h) persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv, precum și pentru veniturile realizate din drepturi de proprietate intelectuală;".

13.) La articolul 155 alin. (1), după lit. a) se introduce o nouă literă, litera a1) cu următorul cuprins: "a1) venituri din pensii, definite conform art. 99, pentru partea care depășește suma lunară de 4.000 RON;".

Prin Decizia nr. 650/2022, publicată în M. Of. nr. 1.262 din 28 decembrie 2022, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile pct. 12 [cu referire la art. 154 alin. (1) lit. h) sintagma "de până la suma de 4.000 RON lunar inclusiv"] si pct. 13 [cu referire la art. 155 alin. (1) pct. a1)] din O.U.G 130/2021 sunt neconstituționale.

Art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, definește creanța fiscală principală ca fiind "dreptul la perceperea impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale, precum și dreptul contribuabilului la restituirea sumelor plătite fără a fi datorate și la rambursarea sumelor cuvenite, în situațiile și condițiile prevăzute de lege".

La rândul sau, art. 2 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare prevede:

"Contribuțiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) contribuțiile de asigurări sociale, datorate bugetului asigurărilor sociale de stat; b) contribuția de asigurări sociale de sănătate, datorată bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate; c) contribuția asiguratorie pentru muncă, datorată bugetului general consolidat."

Astfel, Înalta Curte constată că finalitatea urmărita de reclamanți prin prezentul demers judiciar este acea de a obține restituirea unor sume reținute în temeiul dispozițiilor art. XXIV pct. 12 si 13 din O.U.G. nr. 130/2021 cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate, contribuții ce sunt incluse in mod expres, prin dispozițiile art. 1 pct. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală in categoria creanțelor fiscale principale.

Având în vedere obiectul real al cererii deduse judecății (recuperarea sumelor reținute din pensiile reclamanților începând cu luna ianuarie 2022, în condițiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, sume reprezentând contribuții de asigurări sociale de sănătate), având în vedere și interdicția legală expresă prevăzută de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în sensul că " obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță", prezentul litigiu trebuie calificat ca un litigiu având ca obiect contribuții, dintre cele menționate la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, consecința fiind aplicarea criteriului valoric în stabilirea competenței materiale de soluționare a cauzei.

Așadar, invocarea în speță a prevederilor art. 9 din Legea 554/2004, respectiv neconstituționalitatea prevederilor legale care au stat la baza aplicării cotei de contribuții de asigurări de sănătate asupra sumelor care depășesc suma de 4000 RON și achitate cu titlu de pensie, reprezintă cauza prezentului demers judiciar și nu obiectul său pentru a determina alte reguli referitoare la competență.

Astfel cum și Curtea de apel în mod corect a reținut, deși emană de la o autoritate publică centrală, Guvernul României, ordonanțele Guvernului nu sunt acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instanța de contencios administrativ, ci reprezintă acte normative cu putere de lege, adoptate în temeiul delegării legislative, în condițiile prevăzute de art. 115 din Constituția României.

Aceasta este și rațiunea legii, materializată în conținutul art. 9 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, anume ca instanța de contencios să se poată pronunța exclusiv asupra efectelor vătămătoare ale unei ordonanțe sau dispoziții ale acesteia, declarate neconstituționale prin decizie a Curții Constituționale, orice alt tip de conduită echivalând cu imixtiunea instanței de contencios în sfera de activitate a Curții Constituționale, ceea ce nu este permis.

Din examinarea motivelor cererii de chemare în judecată, Înalta Curte constată că acestea se circumscriu unei veritabile cereri de obligare a pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., în calitatea sa de autoritate publică care a pus în aplicare dispozițiile art. XXIV pct. 13 din O.U.G. nr. 130/2021, declarate neconstituționale, de a repara prejudiciul care susțin reclamanții că li s-a produs, prin plata unor sume egale cu sumele reținute începând cu luna ianuarie 2022 din pensie cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, cu o bază lunară de calcul a contribuției de 10% din partea ce depășește suma lunară de 4.000 RON pentru fiecare drept de pensie, despăgubirile urmând a fi calculate începând cu prima reținere din pensia reclamanților și până la acoperirea integrală a prejudiciului, indexate cu rata inflației, plata dobânzilor legale aferente sumelor reținute cu titlu de contribuție de asigurări sociale de sănătate, calculate începând cu data primei rețineri și până la acoperirea integrală a prejudiciului.

Așadar, obiectul acțiunii constă în obligarea pârâtei Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. de a restitui sume reținute cu titlu de contribuție obligatorie pentru fondul național de asigurări sociale de sănătate, prin punerea în aplicarea a dispozițiilor O.U.G. nr. 130/2021, iar simpla chemare în judecată a Guvernului României sau a altor autorități publice centrale nu poate atrage competența materială a Curților de apel, secția de contencios administrativ și fiscal, de vreme ce natura obiectului litigiului determină aplicarea criteriului valoric și nu cel al rangului autorității.

Potrivit art. 10 alin. (1) si alin. (3) din Legea nr. 554/2004: (1) Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.

(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Din interpretarea dispozițiilor anterior menționate, rezultă că se instituie două criterii în funcție de care se stabilește competența instanțelor de contencios administrativ și fiscal.

Un prim astfel de criteriu, general, îl constituie criteriul rangului emitentului actului administrativ contestat.

Un al doilea criteriu, aplicabil în cauzele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora, îl constituie valoarea obiectului litigiului.

Aceste criterii nu se aplică simultan, ci ori de câte ori litigiul dedus judecății privește taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora competența materială a instanțelor de contencios administrativ se stabilește în funcție de valoarea obiectului litigiului, fără a avea vreo relevanță sub aspectul competenței materiale rangul emitentului actului.

Astfel, Înalta Curte, în regulator de competență, reținând că "obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității dispozițiilor art. XXIV pct. 11 din O.U.G. nr. 130/2021", astfel cum impun prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ci acordarea de despăgubiri, conform alin. (5) al aceluiași articol, de către pârâta Casa de Pensii Sectorială a M.A.I., pentru prejudiciul care susțin reclamanții că li s-a produs prin punerea în aplicare a dispozițiilor declarate neconstituționale, despăgubiri constând în plata unor sume egale cu sumele reținute începând cu luna ianuarie 2022 din pensie cu titlul de contribuții de asigurări sociale de sănătate, indexate cu rata inflației precum și plata dobânzii legale aferente sumelor reținute, având în vedere că valoarea obiectului litigiului este sub pragul de 3.000.000 RON stabilit prin prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum rezultă din însumarea cuantumului contribuției lunare la asigurări sociale de sănătate înscrise în taloanele de pensie depuse la dosar, competența materială de soluționare a prezentei cauze revine tribunalului, secția contencios administrativ și fiscal.

Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 9 alin. (1) și (5), raportat la art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, va stabili competența materială de soluționare în primă instanță a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanții A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal.

Înalta Curte va avea în vedere și efectele încheierii din Camera de Consiliu din data de 26 septembrie 2023 prin care a fost îndreptată eroarea materială strecurată în minuta deciziei de față, în sensul că, în loc de "în favoarea Tribunalului Dolj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale", cum din eroare s-a consemnat, se va menționa " în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal".

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența materială de soluționare a cauzei având ca obiect cererea formulată de reclamanții A., B., C., D. în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Ministerul Finanțelor Publice și Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne în favoarea Tribunalului Dolj, secția contencios administrativ și fiscal".

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 12 septembrie 2023.