ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3743/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2014 la data de 29 decembrie 2014, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate București, a formulat contestație împotriva Raportului de evaluare emis de aceasta, înregistrat cu nr. x/02.12.2014. Prin sentința civilă nr. 176/17.09.2015 pronunțată în dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea reclamantului, ca nefondată. Prin decizia nr. 391/06.02.2018 pronunțată în dosarul nr. x/2014, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 176/17.09.2015 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Împotriva sentinței civile nr. 176/17.09.2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014, reclamantul A. a promovat revizuire, invocând incidența motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 3 și pct. 5 C. proc. civ. 1.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 15 din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal s-au dispus următoarele: - s-a admis excepția inadmisibilității cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 5 C. proc. civ. și s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe acest motiv; - s-a admis cererea de revizuire formulată de revizuentul A., în contradictoriu cu intimata Agenția Națională de Integritate, împotriva sentinței nr. 176 din 17 septembrie 2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr. x/2014, întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 3 C. proc. civ. și s-a respins, ca nefondată, excepția inadmisibilității cererii invocată de pârâtă; - în consecință, s-a schimbat în tot sentința nr. 176 din17.09.2015 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a admis acțiunea și s-a anulat Raportul de evaluare ANI înregistrat sub nr. x/02.12.2014. 1.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 15 din 14 februarie 2022 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, Agenția Națională de Integritate a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în tot a sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea cererii de revizuire formulate de A., cu consecința menținerii ca temeinic și legal a Raportului de evaluare nr. x/02.12.2014. A apreciat că instanța de fond a pronunțat hotărârea cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material aplicabile în cauza dedusă judecății, respectiv a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. și ale art. 46 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 75 și 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004. În esență, a arătat că soluția instanței de fond este eronată deoarece conflictul de interese constatat prin raportul de evaluare a fost generat de încălcarea de către intimat a dispozițiilor art. 70 și 71 din Legea nr. 161/2003 coroborate cu dispozițiile art. 46 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 75 și 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004. Or, concluziile Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Suceava rezultate în urma cercetărilor efectuate în cauza penală nr. 31/P/2015 privesc alte aspecte care nu au legătură cu situația de conflict de interese reținută în sarcina revizuentului prin Raportul de evaluare. Acestea privesc contrafacerea semnăturii și a scrierii din dreptul rubricii destinate președintelui de ședință (B.) și atestarea unor împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului referitoare la voturile și pozițiile exprimate de fiecare consilier local referitor la problema organizării pășunatului și a închirierii loturilor de pășune. A mai arătat că soluția organului de cercetare penală nu infirmă participarea intimatului la procedura de deliberare și adoptare a Hotărârii nr. 11/21.04.2010 a Consiliului Local al Orașului Broșteni. Situația conflictului de interese a fost reținută de instanță prin prisma faptului că intimatul nu s-a supus obligației imperativ cerute de prevederile art. 77 alin. (2) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, respectiv aceea de a anunța, la începutul dezbaterilor interesul personal avut, precum și ca urmare a interesului patrimonial urmărit, reprezentat de faptul că în temeiul Hotărârii nr. 11/21.04.2010 între Consiliul Local al Orașului Broșteni și C. al cărei președinte era, a fost încheiat Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010. Contrar celor reținute de instanța de fond, Curte de apel în judecarea cauzei ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2014 nu s-a raportat în mod exclusiv la procesul-verbal în speță, ci a analizat și a avut în vedere întreg probatoriu, inclusiv apărările intimatului care, în niciun moment nu a negat participarea sa la procedura de deliberare și adoptare a hotărârii Consiliului Local. Mai mult decât atât, chiar în cuprinsul cererii de revizuire formulate de A. s-a menționat: "adoptarea HCL nr. 11/2010 nu s-a făcut și nici nu a fost votată de subsemnatul în cunoștință de cauză, că Asociația al cărui președinte am fost, va fi beneficiara Contractului de închiriere nr. x/07.05.2010. Dacă în acel moment aș fi avut cunoștință despre acest aspect, desigur că ar fi trebuit să mă abțin (...) ". În consecință, recurenta a arătat că anularea Hotărârii nr. 11/21.04.2010 și desființarea procesului-verbal de ședință nu au nicio relevanță în raport de conflictul de interese reținut în sarcina intimatului, nu îl influențează și nici nu înlătură conduita adoptată de acesta, nefiind incident cazul de revizuire reglementat de dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. 1.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul A. a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii pronunțate de instanța de revizuire. În principal, a invocat excepția lipsei motivării recursului, în sensul că au fost probate motivele din întâmpinarea la revizuire, fără a se face trimitere la motivele de nelegalitate ale sentinței recurate. În subsidiar, a considerat că motivele de recurs formulate sunt nefondate. În esență, a arătat că prin încheierea din 2 octombrie 2020 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei în dosarul nr. x/2020, s-a dispus desființarea Procesului-verbal din data de 21.04.2010 a Consiliului Local al orașului Broșteni, ca urmare a constatării falsului material în înscrisuri oficiale prevăzut de art. 320 alin. (1) și (2) C. pen. și constatării neconcordanțelor în luarea de poziții (conținut încheiere) din Procesul-verbal de ședință care a stat la baza Hotărârii Consiliului Local al orașului Broșteni nr. 11/21.04.2010 și care a constituit înscris hotărâtor la pronunțarea sentinței civile nr. 176/2015. Instanța de fond și-a constituit argumentația soluției pe analiza faptelor constatate/reținute în Procesul-verbal al ședinței Consiliului Local în cadrul căreia a fost analizată, dezbătută și votată măsura privind stabilirea criteriilor de atribuire a contractului de închiriere a unei suprafețe de teren pășune în vederea organizării pășunatului. Procesul-verbal încheiat cu ocazia adoptării măsurilor din HCL nr. 11/21.04.2010 Broșteni prezintă importanță hotărâtoare sub aspectul atestării conflictului de interese reținut în sarcina revizuentului, întrucât mențiunile și constatările surprinse evidențiază maniera în care, în fapt, revizuentul a participat (prin luarea de poziție, participare la dezbateri, vot) la procesul luării deciziei, conturând situația conflictului de interese în varianta reținută în Raportul ANI. A mai arătat că Procesul-verbal încheiat a fost tratat de instanța de fond ca fiind un înscris definitoriu în dovedirea conflictului de interese reținut în sarcina revizuentului, motiv pentru care a considerat că sunt îndeplinite cumulative, atât aspectul existenței unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecății, cât și aspectul ca înscrisul declarat fals sau mențiunile false din înscris să fi fost hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii, fiind incidente prevederile art. 509 alin. (1) pct. 3 din C. proc. civ. 1.

Procedura de soluționare a recursului În recurs s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486 și art. 490 C. proc. civ. Prin rezoluția completului învestit aleatoriu cu soluționarea dosarului, a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursului în ședință publică, la data de 22 iunie 2023, cu citarea părților. II. Soluția instanței de recurs 2.1. Prelimiar, Înalta Curte va analiza excepția netimbrării căii de atac și excepția nulității recursului, invocate de intimatul A.. În ceea ce privește excepția netimbrării căii de atac, aceasta a fost invocată oral de către apărătorul intimatului în cadrul dezbaterilor ședinței publice din data de 22 iunie 2023, motivat de împrejurarea că taxa de timbru a fost achitată la data de 05.08.2011, cu 6 săptămâni anterior formulării recursului. Înalta Curte constată că la dosarul cauzei se află depusă taxa judiciară de timbru aferentă recursului promovat, constând în două chitanțe (exemplare în original) a câte 50 RON fiecare, achitate la data de 05.08.2021. Având în vedere dispozițiile art. 30 din Ordonanța de urgență nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, potrivit cărora: "Taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.", dar și faptul că la dosar s-au depus în original chitanțele care atestă dovada achitării taxei de timbru, Înalta Curte constată că excepția netimbrării este neîntemeiată, motiv pentru care o va respinge. Totodată, Înalta Curte urmează să respingă și excepția nulității recursului constatând că recurenta Agenția Națională de Integritate a formulat critici de nelegalitate care se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind dezvoltate argumentele pentru care s-a apreciat că hotărârea a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., ale art. 46 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 75 și 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004. 2.2. Argumentele de fapt și de drept relevante Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul formulat de Agenția Națională de Integritate este fondat, în limitele și pentru considerentele arătate în continuare. Prin Raportul de evaluare nr. x/02.12.2014, Agenția Națională de Integritate a constatat că intimatul A., în perioada 17.06.2009 - 13.06.2011, nu a respectat regimul juridic al conflictelor de interese întrucât, în calitate de consilier local al orașului Broșteni, a participat la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 privind organizarea pășunatului în anul 2010 la nivelul orașului Broșteni, județul Suceava, în temeiul căreia a fost încheiat Contractul de închiriere nr. x/07.05.2010 între Consiliul Local Broșteni și C. Broșteni. Ulterior emiterii Hotărârii Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010, prin cererea înregistrată la Primăria orașului Broșteni sub nr. x/04.05.2010, intimatul A., în calitate de președinte al C. Broșteni, a solicitat închirierea suprafețelor de pășune și izlaz necesare pentru organizarea pășunatului animalelor aparținând membrilor asociației. Raportul de evaluare a fost contestat în instanță la Curtea de Apel Suceava, (Sentința civilă nr. 176 din 17.09.2015) și a rămas definitiv prin Decizia nr. 391 din 06.02.2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2014. Împotriva sentinței civile nr. 176/17.09.2015 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2014 A. a formulat și revizuire, invocând incidența motivelor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 3 și pct. 5 C. proc. civ. Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 15 din 14 februarie 2022 a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., soluție care nu face obiectul analizei prezentului recurs, nefiind criticată de niciuna dintre părțile litigante. Totodată, prin aceeași hotărâre s-a admis cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ. și s-a schimbat în tot sentința civilă nr. 176/17.09.2015 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, în sensul anulării Raportului de evaluare nr. x/02.12.2014 emis de Agenția Națională de Integritate. Această soluție a fost atacată cu recurs de Agenția Națională de Integritate, fiind invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Instanța de control judiciar constată că acest motiv este incident în cauză, sentința atacată fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material, respectiv a dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., raportat la prevederile art. 46 din Legea nr. 215/2001 și art. 75 și 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004. Ipoteza vizată de revizuent și analizată de Curtea de Apel Suceava a fost aceea în care "hotărârea s-a dat în temeiul unui înscris declarat fals în cursul ori în urma judecății, când aceste împrejurări au influențat soluția pronunțată în cauză." Înscrisul la care s-a raportat Curtea de Apel Suceava în analiza cazului de revizuire a fost reprezentat de Procesul-verbal încheiat cu ocazia ședinței Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010. Prin încheierea din 02.10.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei, în dosarul nr. x/2020, acest proces-verbal a fost desființat ca urmare a săvârșirii infracțiunii de "fals material în înscrisuri oficiale" prevăzută de art. 320 alin. (1) și (2) din C. pen. Contrar opiniei judecătorului fondului, Înalta Curte constată că, în cauză, nu sunt îndeplinite cumulativ cele două condiții prevăzute de legiuitor pentru a fi incident motivul de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., întrucât Procesul-verbal al ședinței Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 nu a avut o influență hotărâtoare în stabilirea situației de conflict de interese care a făcut obiectul dosarului nr. x/2014 al Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal. Conflictul de interese a fost reținut ca urmare a încălcării de către intimatul A. a prevederilor art. 46 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 potrivit cărora: "nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, au un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local", precum și ale art. 75 și 77 alin. (1) - (3) din Legea nr. 393/2004 privind statutul aleșilor locali, prin nerespectarea de către acesta a obligațiilor imperativ cerute de lege, respectiv de a anunța interesul personal și de a se abține să participe la dezbateri și la vot. Pe de altă parte, astfel cum reiese din considerentele încheierii din 02.10.2020 pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Vatra Dornei, în dosarul nr. x/2020, în urma probatoriului administrat, a rezultat că documentul intitulat "Proces-verbal de ședință ordinară al Consiliului Local al orașului Broșteni" din data de 21.04.2010 a fost falsificat prin contragacerea semnăturii și a scrierii din dreptul rubricii destinate președintelui de ședință (domnul B.) și prin atestarea unor împrejurări de fapt necorespunzătoare adevărului referitoare la voturile și pozițiile exprimate de fiecare consilier local referitoare la problema organizării pășunatului și a închirierii trupurilor de pășune. Or, în speță, situația de fapt cu privire la participarea intimatului la deliberarea și adoptarea Hotărârii Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 nu a fost contestată, fiind determinantă pentru reținerea conflictului de interese, astfel că, desființarea Procesul-verbal al ședinței Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010 nu înlătură conduita adoptată de intimatul A. și nu prezintă relevanță în raport de conflictul de interese reținut în sarcina intimatului. Prin urmare, instanța de control judiciar constată că Procesul-verbal al ședinței Consiliului Local Broșteni nr. 11/21.04.2010, desființat prin hotărâre judecătorească, privește alte aspecte/împrejurări de fapt care nu au influențat soluția pronunțată în cauza în care s-a reținut conflictul de interese în sarcina intimatului A. (dosarul nr. x/2014 al Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal). Față de toate împrejurările de fapt și de drept expuse, Înalta Curte constată că este incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., sentința recurată fiind pronunțată cu aplicarea greșită a normelor de drept material incidente raportat la situația de fapt ce rezultă din probatoriul administrat, motiv pentru care se impune casarea acesteia. 2.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ., coroborat cu art. 20 din Legea nr. 554/2004, modificată și completată, se va admite recursul, se va casa în parte sentința atacată și, în rejudecare, se va respinge cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 3 C. proc. civ., ca nefondată. Se vor menține dispozițiile sentinței atacate cu privire la soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 pct. 5 C. proc. civ.