ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3559/2023

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 mai 2021, pe rolul Tribunalului Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Universitatea Babeș Bolyai - Facultatea de Teologie Ortodoxă, a solicitat anularea contractelor de studii și a actelor subsecvente aferente celor 4 ani de studii universitare de licență, precum și obligarea pârâtei la plata daunelor morale în sumă de 7 milioane Euro și a daunelor materiale în sumă de 6 milioane Euro.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 2429 din 1 octombrie 2021, Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Universitatea Babeș Bolyai - Facultatea de Teologie Ortodoxă.

Hotărârea instanței de recurs Prin decizia civilă nr. 218 din 18 februarie 2022, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a respins recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2429 din 1 octombrie 2021, pronunțată de Tribunalul Cluj, secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, conflicte de muncă și asigurări sociale.

Calea de atac exercitată împotriva deciziei Curții de Apel Cluj Împotriva deciziei civile nr. 218 din 18 februarie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Universitatea Babeș Bolyai - Facultatea de Teologie Ortodoxă a depus întâmpinare, prin care a invocat excepțiile inadmisibilității și nulității recursului pentru nemotivare. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând, potrivit art. 248 C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este inadmisibil, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Prezenta cauză se judecă potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004, care, prin art. 20 alin. (1) stabilește că: "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare". Așadar, în contenciosul administrativ, legiuitorul a stabilit un sistem cu două grade de jurisdicție, respectiv fond și recurs, iar calea de atac a recursului poate fi exercitată numai împotriva hotărârii pronunțate de prima instanță. În cauză, reclamantul a sesizat Înalta Curte cu soluționarea unui recurs exercitat împotriva deciziei nr. 218 din 18 februarie 2022, care a fost pronunțată de Curtea de Apel Cluj în calitate de instanță de control judiciar (în soluționarea recursului declarat împotriva sentinței Tribunalului Cluj), iar nu de primă instanță, astfel că recursul vizând această decizie nu se circumscrie dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004. Calea de atac vizează o hotărâre definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs în sensul art. 483 alin. (1) C. proc. civ., excepția inadmisibilității invocată de intimata-pârâtă fiind astfel întemeiată. În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 457 alin. (1) și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A..