ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3505/2022

Ședința publică din data de 15 iunie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată sub nr. x/2020, reclamantul A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Pentru Situații de Urgență Matei Basarab al județului Olt a solicitat obligarea pârâților la recalcularea drepturilor salaríale cuvenite pentru perioada 03.12.2015 - 03.12.2018 prin luarea în considerare a nivelului maxim al soldei funcției ocupată de reclamant, existent în plată în cadrul pârâtului ISU "Matei Basarab" al jud. Olt până la 31.07.2016 și începând cu data de 01.08.2016 la nivelul maxim cu respectarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea nr. 153/2017, precum și plata diferențelor stabilite; recalcularea drepturilor salariale cuvenite în baza prestării orelor suplimentare, al orelor prestate în timpul nopții, în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, conform legislației în vigoare (conform O.M.A.I. nr. 35/2019 privind condițiile de stabilire a majorării salariale pentru munca suplimentară prestată de personalul cu statut special, precum și activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut și Procedura Operațională x din 05.06.2018 privind modalitatea de plată a majorării salariale pentru personalul I.G.S.U. și unitățile subordonate acordată pentru activitatea desfășurată în zilele de sâmbătă, duminică, sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, precum și a majorării salariale acordată personalului cu statut special din cadrul I.G.S.U. și unitățile subordonate pentru munca suplimentară prestată pentru activitățile deosebite cu caracter operativ sau neprevăzut), precum și sporurile neacordate și să se plătească eventualele diferențe ca urmare a influențării cuantumului acestora de modificarea soldei de bază conform paragrafului precedent; recalcularea soldei de funcție prin raportare la salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată ca urmare a aplicării H.G.. nr. 1/2017, H.G.. 846/2017, H.G.. nr. 937/2018 și H.G. nr. 935/2019, precum și plata diferențelor salariale actualizate cu rata inflației, de la data scadenței fiecăreia și până la plata efectivă a sumelor datorate.

1.2 Hotărârile pronunațte în cauză

Prin sentința nr. 48/26.01.2021 pronunțată de Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020 s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență.

S-a respins acțiunea față de acești pârâți pentru lipsa calității procesuale pasive.

S-a respins acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva pârâtului Inspectoratul pentru Situații de Urgență Matei Basarab al județul Olt, pentru perioada anterioară datei de 07.10.2017, constatând prescris dreptul material la acțiune.

S-a respins acțiunea formulată împotriva pârâtului Inspectoratul pentru Situații de Urgență Matei Basarab al județul Olt pentru perioada ulterioară datei de 07.10.2017, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței nr. 48/26.01.2021 pronunțată de Tribunalul Olt, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, a formulat recurs reclamantul A..

Prin Decizia 1262/11.05.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2020, s-a constatat nul recursul declarat de reclamantul A., împotriva sentinței nr. 48/26 ianuarie 2021, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații pârâții Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul Pentru Situații de Urgență Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență și Inspectoratul Pentru Situații de Urgență Matei Basarab .

A fost obligat recurentul să plătească intimatului IGSU suma de 412 RON reprezentând cheltuieli de judecată.

Impotriva Deciziei 1262/11.05.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2020, recurentul reclamantul A. a formulat contestatie în anulare ce a făcut obiectul dosarului nr. x/2021 al Curtii de Apel Craiova.

Prin Decizia nr. 2151/09.09.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2021, s-a respins contestația în anulare formulată de A..

A fost obligat contestatorul la plata către intimatul I.S.U. a sumei de 250,04 RON, iar către intimatul I.G.S.U. a sumei de 378,65 RON.

Împotriva Deciziei 1262/11.05.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020, precum și impotriva Deciziei nr. 2151/09.09.2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, în dosarul nr. x/2021, a formulat revizuire A..

Prin Decizia nr. 2825 din 10.11.2021, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca tardivă, revizuirea formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1262/2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimații Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Matei Basarab.

Totodată, a respins, ca inadmisibilă, revizuirea formulată de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 2151/2021, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimații în contradictoriu cu intimații Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Matei Basarab.

1.3. Calea de atac exercitată

Impotriva Deciziei nr. 2825 din 10.11.2021 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5 și pct. 8 C. proc. civ.

Intimații-pârâții Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Inspectoratul pentru Situații de Urgență Matei Basarab, au depus întâmpinări, prin care s-au invocat excepția abuzului de drept cu privire la acțiunile recurentului-revizuent, excepția nulității recursului pentru lipsa motivării, excepția inadmisibilității căii de atac exercitate în cauză.

II. Soluția instanței de recurs

În conformitate cu prevederile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., analizând cu prioritate, excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, urmând a fi admisă, pentru considerentele ce succed.

Recursul este o cale extraordinară de atac, care poate fi exercitată numai pentru motivele de nelegalitate expres și limitativ prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Potrivit dispozițiilor imperative ale art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat, iar în conformitate cu prevederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.

Această normă imperativă instituie în sarcina recurentului obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului.

În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care motivele de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă concretă și se referă la una dintre situațiile prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, recurentul-revizuent nu a formulat veritabile critici la adresa Deciziei nr. 2825 din 10.11.2021 a Curții de Apel Craiova, prin care să arate în ce constă nelegalitatea acesteia, prin raportare la soluția pronunțată de curtea de apel ori la argumentele arătate de instanță în fundamentarea hotărârii.

Simpla nemulțumire a părții cu privire la hotărârea pronunțată nu este suficientă, ci este necesar ca recursul să fie întemeiat pe cel puțin unul dintre motivele prevăzute expres și limitativ de lege, fiind o cale de atac de reformare prin care se realizează exclusiv controlul de legalitate a hotărârii atacate, deoarece, părțile au avut la dispoziție o judecată în fond în fața primei instanțe.

În speță, se constată că recursul nu conține critici de nelegalitate la adresa deciziei atacate care să poată fi încadrate în textul art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind cazurilor de casare, să fie de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

În consecință, reținând că nu este posibilă o încadrare a motivelor formulate într-unul din cazurile de casare reglementate de dispozițiilor art. 488 C. proc. civ. și constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 489 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, și va constata nul recursul formulat de recurentul -revizuent A..

Pentru considerentele arătate și, constatând că nu există motive de ordine publică ce pot fi invocate de instanță din oficiu, Înalta Curte, în temeiul art. 248 coroborat cu art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., va admite excepția nulității recursului invocată prin întâmpinare și, pe cale de consecință, va constata nul recursul formulat de recurentul-revizuent în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Analizând recursul formulat de recurentul A. împotriva aceleiași decizii în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., Înalta Curte constată că este inadmisibil, în considerarea argumentelor ce succed:

Cauza are ca obiect recursul împotriva Deciziei nr. 2825 din 10.11.2021 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, prin care s-a respins cererea de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., ca inadmisibilă.

In drept, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 1 și 6 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile care nu sunt supuse apelului și nici recursului, precum și orice alte hotărâri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.

Totodată, conform art. 513 alin. (5) C. proc. civ., hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.

În raport de dispozițiile legale menționate, Deciziei nr. 2825 din 10.11.2021 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, atacată în prezenta cauză, nu este supusă recursului.

Se reține totodată că prin dispozițiile art. 10 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a impus în sarcina părților îndeplinirea actelor de procedură în condițiile, ordinea și termenele stabilite de lege sau judecător.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesual civile, aceeași pentru subiecții de drept aflați în situații identice.

Aceleași exigențe exclud examinarea în fond a unei cereri sau căi de atac exercitate în alte condiții decât cele determinate de dreptul intern prin legea procesuală.

Din dispozițiile C. proc. civ. rezultă că, între alte condiții ce se cer a fi întrunite cumulativ pentru exercitarea oricărei căi de atac, este și cea privind existența unei hotărâri determinate ca atare de lege susceptibilă a fi supusă controlului judiciar pe această cale.

Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României.

Față de toate cele de mai sus, recursul declarat în cauză apare ca inadmisibil, urmând a fi respins ca atare.

III. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va admite excepția nulității invocată prin întâmpinare și, pe cale de consecință, va constata nul recursul formulat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 2825 din 10.11.2021 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

De asemenea, va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva aceleiași decizii în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității invocată prin întâmpinare.

Constată nul recursul formulat de recurentul A. împotriva Deciziei nr. 2825 din 10.11.2021 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Respinge ca inadmisibil recursul formulat de recurentul A. împotriva aceleiași decizii în ceea ce privește cererea de revizuire întemeiată pe art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2022.