Decizia nr. 1688/2003 — ÎCCJ, Secția I civilă — recurs împotriva deciziei nr. 91/2002 a Tribunalului Tulcea

S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul S.A.împotriva Încheierii din 14 octombrie 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția civilă. La apelul nominal au lipsit recurentul-reclamant S.A.și intimata-pârâtă Comisia locală Măcin pentru aplicarea Legii 18/1991. Procedura completă. Se referă de către magistratul asistent faptul că recurentul-reclamant S.A.a solicitat judecata și în lipsă. CURTEA Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 12 noiembrie 2001 sub nr.1474 pe rolul Judecătoriei Măcin, reclamantul S.A.a chemat în judecată Comisia locală de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Măcin solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să o oblige pe pârâtă să-l pună în posesia suprafeței de 2 ha teren extravilan conform Titlului de proprietate nr.32551/1994.

Judecătoria Măcin, prin sentința civilă nr.4321 din 13 decembrie 2001, a respins acțiunea formulată de către reclamant constatând lipsa calității procesual pasive a pârâtei. Prin decizia civilă nr.91 din 27 martie 2002 Tribunalul Tulcea a respins ca nefondat apelul formulat de către reclamant. Împotriva acestei decizii reclamantul a declarat recurs invocând motive de nelegalitate și netemeinicie. La termenul din 14 octombrie 2002, Curtea de Apel Constanța, constatând că nici una din părți nu este prezentă și nici nu au solicitat judecarea în lipsă, a dispus suspendarea judecării cererii de recurs în baza art.242 pct.2 C.proc.civ.. Împotriva acestei Încheieri din 14 octombrie 2002, Curtea de Apel Constanța, constatând că nici una din părți nu este prezentă și nici nu au solicitat judecarea în lipsă, a dispus suspendarea judecării cererii de recurs în baza art.242 pct.2 C.proc.civ..

Împotriva acestei Încheieri din 14 octombrie 2002, reclamantul a declarat recurs arătând în esență că faptul că doresc judecarea cauzei în lipsă era de subînțeles și, în consecință, cauza nu trebuia suspendată. Recursul este nefondat. În conformitate cu prevederile art.242 pct.2 C.proc.civ. „instanța va (formulare imperativă) suspenda judecata dacă nici una din părți nu se înfățișează la strigarea pricinii”. Norma juridică prevăzută de art.242 C.proc.civ. este imperativă; dacă sunt îndeplinite condițiile acestui text instanța este obligată să suspende cauza, astfel cum legal și temeinic a procedat instanța Curții de Apel Constanța. Susținerea recurentului că era de subînțeles că dorește și judecarea în lipsă este nefondată pentru că aliniatul al doilea al art.242 C.proc.civ.

prevede în mod expres „cu toate acestea pricina se judecă dacă reclamantul sau pârâtul au cerut în scris judecarea cauzei”. În cazul în speță această cerere nu a fost făcută nici în scris, nici oral și evident, față de prevederile textului, ea nu poate fi „subînțeleasă” cum susține eronat recurentul. De menționat că reclamantul ar fi avut la îndemână procedura foarte simplă prevăzută de art.245 C.proc.civ. care prevede „judecata începe prin cererea de redeschidere făcută de una din părți”. Astfel fiind, față de considerentele mai înainte arătate urmează a respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamantul S.A.împotriva Încheierii din 14 octombrie 2002 a Curții de Apel Constanța – Secția civilă, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 aprilie 2003.