ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2473/2023

Ședința publică din data de 11 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B. S.A., C. S.R.L., D., E. și F. au solicitat, în contradictoriu cu Inspecția Judiciară, admiterea plângerii formulate împotriva Rezoluției c-201-654/21.12.2020 pronunțată de inspectorul șef judiciar al inspecției judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, desființarea Rezoluției de clasare nr. 3386/a/30.10. 2020 emisă în Dosarul nr. 20-3556, trimiterea lucrărilor înregistrate la Consiliul Superior al Magistraturii în dosarul nr. y pentru continuarea procedurii disciplinare în vederea completării verificărilor privind încălcarea de către procurorii G., H. și I. a normelor de drept material și procedural, urmare a întrunirii cerințelor impuse de art. 99 lit. t), i) și h) din Legea nr. 304/2004.

Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1553 din 2 noiembrie 2021, a respins acțiunea formulată de reclamanți ca neîntemeiată.

Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții A., B. S.A., C. S.R.L., D., E. și F., invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 din C. proc. civ.

3.1. În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ., recurenții au apreciat că prima instanță a încălcat prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) și art. 22 din același Cod, întrucât nu a realizat o reală cercetare a contestației formulate și a probelor administrate, rezumându-se la preluarea susținerilor făcute de semnatarii rezoluțiilor contestate și la trimiteri teoretice a textelor de lege aplicabile, fără niciun argument privind respingerea criticilor aduse rezoluțiilor atacate, fiind nesocotite, totodată, și principiul privind dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din C. proc. civ. și art. 6 din Convenție, principiul legalității prevăzut de art. 7 din Cod și principiul disponibilității.

3.2. Referitor la motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ., recurenții au apreciat că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei.

Au susținut că având în vedere și cele susținute în primul motiv de recurs și în strânsă interdependență cu acesta, este cert este că asupra motivelor de nelegalitate invocate prima instanță a omis să motiveze hotărârea, aceasta nefiind clară, concisă și nici concretă în condițiile în care se referă la aspecte pur teoretice fără nicio trimitere la motivele invocate în contestație așa încât problemele esențiale supuse judecății, nu și-au găsit niciun răspuns, sentința fiind nemotivată.

3.3. În ceea ce privește motivul de casare întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., recurenții au reluat pe larg situația de fapt și au susținut că sentința atacată este pronunțată cu încălcarea normelor de drept material, prima instanță refuzând să se pronunța asupra reglementărilor stabilite de art. 16, art. 121 și art. 129 alin. (2) Constituție, art. 65 alin. (3) din Legea nr. 317/2004.

În opinia părților, există o tendință din partea inspecției judiciare de a nu cerceta sesizările formulate de petenți, care în multe cazuri sunt vătămați grav de modul în care se înțelege în special a se efectua cercetarea penală.

Totodată, au susținut că prima instanță citează definiția dată noțiunii de gravă neglijență, fără a se raporta la conduita procurorilor care au avut sarcina urmăririi și cercetării penale și modalitatea în care aceștia au înțeles a se conforma normelor juridice aplicabile, aceștia încălcând normele de drept procedural și material, iar cu gravă neglijență și fără studierea probelor s-a pronunțat o soluție de clasare, ordonanța de clasare nefiind comunicată, nefiind scuzabilă nici tergiversarea soluționării dosarului chiar în ipoteza unei complexități.

În concluzie, au solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Inspecția Judiciară a solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând, în esență, niciunul dintre posibilele motive nu se verifică în speță și că argumentele invocate nu pot fi reținute ca motive de nelegalitate a sentinței, iar motivul prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 din C. proc. civ. este doar indicat fără să fie dezvoltat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că este întemeiată.

Instanța de control judiciar constată că recursul nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., potrivit cărora, " (1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., "Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate prevăzute în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 din același cod.

În conformitate cu prevederile art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod.

Nelegalitatea hotărârii care se atacă trebuie să îmbrace obligatoriu una din formele prevăzute la pct. 1-8 ale art. 488 alin. (1) din C. proc. civ.

Textul de lege se interpretează în sensul formulării unei argumentări juridice a nelegalității invocate, prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale, în lipsa acestor mențiuni neputându-se exercita controlul judiciar.

În cauză, se constată că susținerile recurenților - reclamanți nu se pot încadra în motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., aceasta nedezvoltând critici propriu-zise față de hotărârea atacată, ci doar și-au exprimat nemulțumirea față de soluția primei instanțe, fără a formula critici concrete în raport cu aspectele reținute de judecătorul fondului, în realitate nefiind de acord cu raționamentul instanței.

Astfel, recurenții nu circumstanțiază în niciun mod criticile formulate din perspectiva motivelor de casare invocate, ci, în esență, se rezumă la invocarea unor critici și aprecieri generale legate de încălcarea unor prevederi legale, de faptul că prima instanță nu a realizat o reală cercetare a contestației formulate și a probelor administrate, cu referire la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază, cuprinde motive contradictorii și străine de natura cauzei, apreciind, totodată, că au fost încălcate normele de drept material, cu referire la faptul că prima instanță citează definiția dată noțiunii de gravă neglijență, însă fără a se raporta la conduita procurorilor care au instrumentat dosarul penal.

Aceste critici ar fi presupus indicarea în concret în ce mod prima instanță a nesocotit normele de procedură aplicabile și prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) din C. proc. civ. și identificarea explicită a normei sau normelor de drept material aplicabile cauzei și, totodată, demonstrarea modului în care măsurile adoptate de prima instanță încalcă sau reprezintă o greșită aplicare a acestor norme de drept material, critici care însă nu se regăsesc în conținutul cererii de recurs.

Or, prima instanță, printr-o motivare amplă a hotărârii atacate, a arătat considerentele care au condus la concluzia că, în cauză, nu se constată motive de nelegalitate ale actelor atacate, reținând, referitor la modalitatea în care s-au condus anchetele penale în cauzele respective, că aspectele invocate au fost analizate de către inspectorul judiciar prin raportare la abaterea disciplinară reclamată, apreciindu-se astfel că nu se identifică motive de nelegalitate cu privire la rezoluțiile inspecției judiciare

Înalta Cure reamintește că recursul nu reprezintă o cale de atac devolutivă, neputând conduce la o nouă judecată în fond, ci asigură numai un control de legalitate asupra hotărârii judecătorești atacate, așadar, instanța de recurs este competentă a verifica exclusiv încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material sau procesual.

Or, simpla expunere a unor succesiuni de fapte și afirmații, nestructurate din punct de vedere juridic, nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, în condițiile în care criticile formulate nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege, prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5,6 și 8 din C. proc. civ. fiind indicate în mod formal drept temei al căii de atac.

Prin urmare, susținerile recurenților-reclamanți nu reprezintă critici împotriva sentinței recurate și ca atare nu pot fi apreciate drept motive de nelegalitate pe care să se întemeieze calea de atac, în sensul exigențelor prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nulitatea recursului, ținând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din același cod.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulitatea recursului formulat de reclamanții S.C. A., S.C. B. S.A., S.C. C. S.R.L., S.C. D., E. și F. împotriva sentinței nr. 1553 din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.