ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2330/2023

Ședința publică din data de 4 mai 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 17.07.2019 pe rolul Curții de Apel București sub nr. x/2019, reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate existența calității de colaborator al Securității în ceea ce îl privește pe pârâtul A..

Prin sentința civilă nr. 361/2021 din 19 martie 2021 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a fost respinsă cererea de sesizare a Curții Constituționale a României cu excepția de neconstituționalitate a O.U.G. nr. 24/2008, ca inadmisibilă.

A fost respinsă cererea privind pe reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și pe pârâtul A., ca neîntemeiată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea acestuia.

Intimatul-pârât nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, excepția lipsei capacității procesuale de folosință a intimatului-pârât, în raport de dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 34 din C. civ., capacitatea de folosință este aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi și obligații civile, iar conform art. 35 din același act normativ, capacitatea de folosință începe la nașterea persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

Din perspectivă procesuală, Înalta Curte reține că, potrivit art. 56 alin. (1) din C. proc. civ., "(1) Poate fi parte în judecată orice persoană care are folosința drepturilor civile.", iar potrivit alin. (3):

"(3) Lipsa capacității procesuale de folosință poate fi invocată în orice stare a procesului. Actele de procedură îndeplinite de cel care nu are capacitate de folosință sunt lovite de nulitate absolută."

Excepția lipsei capacității de folosință este o excepție absolută și peremptorie, care poate fi invocată de către orice parte și de instanța de judecată, din oficiu, în orice stadiu al soluționării pricinii.

În raport de aceste considerente de ordin teoretic, Înalta Curte constată că, potrivit verificărilor efectuate în baza de date DEPABD, intimatul-pârât A. a decedat la data de 07.08.2021, conform actului de deces nr. 4300/2021.

Totodată, Înalta Curte reține că este vorba despre o pricină strict personală, raportat la obiectul său, în care judecata nu poate continua în contradictoriu cu eventualii moștenitori ai pârâtului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 361/2021 din 19 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Va casa sentința recurată și, rejudecând, va respinge cererea de chemare în judecată pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității împotriva sentinței civile nr. 361/2021 din 19 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, rejudecând:

Respinge cererea de chemare în judecată pentru lipsa capacității procesuale de folosință a pârâtului.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 mai 2023.