Decizia nr. 2318/2023 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal

Cadrul procesual La 8 octombrie 2021, pe rolul Curții de apel Craiova a fost înregistrat recursul declarat de recurenta-reclamantă Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul "Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea împotriva sentinței nr. 615 din 20 septembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr. x/2021, în contradictoriu cu intimatul- pârât Tribunalul Giurgiu. La 11 aprilie 2022, recurenta-reclamantă Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu Hramul "Sfantul Stefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea a formulat cerere de sesizare a Curții Constituțioale având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 260 alin. (1) din C. proc. civ. de la 1865: "Dacă instanța nu poate hotarî de îndată, pronunțarea se va amâna pentru un termen pe care președintele îl va anunța și care nu va putea fi mai mare de 7 zile." și a prevederilor art. 268 alin. (3) din C. proc. civ. de la 1865: (3) "Ei [judecătorii] sunt legați de acele încheieri care, fără a hotărî în totul pricina, pregătesc dezlegarea ei." deoarece cuvintele folosite de legiuitor nu sunt suficient de clare și de ample atunci când cuvintele sunt folosite în contextul soluționării prezentei cauze, formularea este în sine ambiguă. În temeiul art. 413 alin. (1) pct. 1 din C. proc. civ., recurenta-reclamantă a solicitat suspendarea cauzei până la judecarea exceptiei de neconstitutionalitate.

Soluția instanței de fond Prin încheierea din 3 mai 2022 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021 au fost respinse cererea de sesizare a Curții Constituționale și cererea de suspendare a cauzei până la pronunțarea Curții Constituționale, formulate de recurenta- reclamantă Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea.

Cererea formulată în cauză Împotriva încheierii pronunțate de instanța de fond, Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea a formulat excepție de nulitate absolută, arătând că a fost privată de dublul grad de jurisdicție de instanță, în condițiile în care dublul grad de jurisdicție în materie civilă este garantat de către Constituția României.

Apărările intimatului În cauză nu s-a depus întâmpinare de către intimatul Tribunalul Giurgiu.

Alte aspecte procesuale 5.1 Prin încheierea din 23 iunie 2023, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția inadmisibilității cererii formulate de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, având în vedere că împotriva încheierii prin care este respinsă o cerere de sesizare a Curții Constituționale cu excepție de neconstituționalitate, calea de atac este recursul, potrivit Legii nr. 47/1992, raportat la dispozițiile art. 457 din C. proc. civ. 5.2 Prin cererea depusă la 19 octombrie 2022, Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 71 și 72 din Legea nr. 303/2004, cerere soluționată în cadrul dosarului asociat nr. x/2021 5.3 Prin încheierea din 20 octombrie 2022 s-a suspendat judecata cererii pentru lipsa părților, iar la 9 ianuarie 2023 s-a depus cerere de repunere a cauzei pe rol. II. Soluția instanței de recurs Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității cererii formulate de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea, invocată din oficiu, în raport cu actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată. 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante. Potrivit art. 457 alin. (1) din C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Potrivit dispozițiilor art. 29 din Legea 47/1992 modificată și republicată, Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia. (4) Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți. Dacă excepția a fost ridicată din oficiu, încheierea trebuie motivată, cuprinzând și susținerile părților, precum și dovezile necesare. Odată cu încheierea de sesizare, instanța de judecată va trimite Curții Constituționale și numele părților din proces cuprinzând datele necesare pentru îndeplinirea procedurii de citare a acestora. (5) Dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile. În raport de dispozițiile legale expuse, Înalta Curte constată că sunt incidente prevederile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Din interpretarea dispozițiilor art. 29 alin. (5) teza a II-a din Legea nr. 47/1992 rezultă că încheierea prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară. Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești. Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii. În aceste condiții, cererea formulată de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea prin care aceasta a invocat excepția de nulitate absolută a încheierii din 3 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021 reprezintă un demers inadmisibil. 2.2. Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele expuse, Înalta Curte va respinge cererea formulată de Prepozitura Ordinului Canonic Premonstratens cu "Hramul Sfântul Ștefan Primul Martir" din Promontoriul Oradea împotriva încheierii din 3 mai 2022 pronunțate de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, ca inadmisibilă.