ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1851/2022

Ședința publică din data de 29 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mureș, reclamantul A. care a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate anularea Raportului de evaluare nr. x din 30.5.2019, întocmit de pârâtă.

Prin sentința nr. 451/3.10.2019 pronunțată de Tribunalul Mureș, secția de contencios administrativ și fiscal cauza a fost declinată spre competentă soluționare Curții de Apel Târgu Mureș, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința civilă nr. 3 din data de 23 ianuarie 2020, Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 3 din data de 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II -a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și constatarea nulității raportului de evaluare.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul - reclamant a arătat că dacă s-ar fi generat o situatie de incompatibilitate, conform art. 91 alin. (4) al Legii 161/2003, obligatia evitării situației de incompatibilitate incumbă inclusiv secretarului UAT, în calitate de functionar public.

Pe cale de consecintä, conform art. 45 alin. (1) al Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici și art. 117 lit. a) al legii nr. 215/2001, responsabilitățile funcției de secretar vizează și exercitarea unui control pentru a se constata dacă dispozițiile primarului și hotărârile consiliului local corespund legii, iar în cazul în care s-ar fi generat o situație de incompatibilitate, secretara UAT a ales cu bună știință alterarea bunului mers al instituției prin nepropunerea emiterii unui ordin de încetare de drept a mandatului de consilier local.

Totodata, în baza art. 91 alin. (4) al Legii 161/2003, la data de 01.11.2012, orice persoană putea sesiza secretarul UAT privind "starea de incombatibilitate", inclusiv persoana fizică care a făcut sesizarea din 24.05.2016, respectiv domnul consilier local B., validat în functia de consilier local prin aceeași hotărâre ca și recurentul.

Toate actele administrative, cu privire la angajare si numire în functie a mandatelor de consilier local, au fost aduse la cunoștința publică, prin grija secretarului Primăriei Solovastru, Instituției Prefectului Mureș iar acesta exercitând control legalității nu a atacat aceste acte la instanta de contencios administrativ. Nefiind atacate de către Instituția Prefectului Mureș conform art. 3 alin. (1) al Legii nr. 554/2004 coroborat cu art. 123 alin. (5) din Constitutia României, aceste acte au rămas cu putere de lege. În acest context, inspectorii ANI care au întocmit referatul de evaluare nr. x nu sunt mai presus de lege.

Prin întâmpinarea formulată, intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate a invocat excepția nulității recursului. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Recurentul - reclamant a depus răspuns la întâmpinare prin care a invocat excepția prescripției efectuării evaluării.

Intimata - pârâtă a depus note scrise prin care a solicitat respingerea motivului de recurs invocat prin răspunsul la întâmpinare, ca fiind tardiv formulat.

Examinând cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare de către intimata-pârâtă, Înalta Curte constată că această excepție este neîntemeiată întrucât criticile invocate pot fi încadrate în motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

În analiza recursului din perspectiva motivelor de nelegalitate invocate, Înalta Curte reține că prin răspunsul la întâmpinare formulat în cauză, recurentul-reclamant a invocat argumente noi de nelegalitate, respectiv excepția prescripției efectuării evaluării.

Sub acest aspect, Înalta Curte constată că, în temeiul art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., prin raportare la art. 486 alin. (1) lit. d) și art. 487 alin. (1) din C. proc. civ., aceste critici au fost formulate tardiv, cu depășirea termenului legal, astfel încât nu vor fi analizate, urmând a fi înlăturate.

Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat.

Înalta Curte constată că, prin raportul de evaluare contestat în cauza de față, intimata Agenția Națională de Integritate a reținut faptul că recurentul-reclamant se află în stare de incompatibilitate, întrucât în perioada 01.11.2012 - 22.07.2016 a cumulat funcția de consilier local al comunei Solovăstru și calitatea de angajat cu contract individual de muncă (șofer) în aparatul de propriu al Consiliului Local.

Recurentul-reclamant a contestat raportul de evaluare, acțiunea sa fiind respinsă prin hotărârea recurată în prezenta cale de atac.

Constată Înalta Curte că soluția primei instanțe este dată cu corecta aplicare a dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, motivul de casare prevăzut de art. 488 pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Principala critică din recurs formulată de reclamant la adresa raportului de evaluare se referă la greșita reținere a încălcării dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, deoarece obligația evitării situației de incompatibilitate revenea exclusiv secretarului UAT și că angajarea în cadrul Primăriei Solovastru a fost făcută cu respectarea legii, având avizul de legalitate din partea instituției angajatoare.

Aceste susțineri, înlăturate de altfel și de către instanța de fond, nu pot fi primite.

Potrivit dispozițiilor art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003:

"(1) Funcția de consilier local sau consilier județean este incompatibilă cu exercitarea următoarelor funcții sau calități: (...) c) calitatea de funcționar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului județean ori al prefecturii din județul respectiv".

În speță, recurentul - reclamant nu a negat deținerea simultană a celor două funcții reglementate de legiuitor ca fiind incompatibile însă a susținut că anagajarea sa în cadrul Primăriei Solovastru a primit avizul de legalitate și că obligația evitării situației de incompatibilitate revenea secretarului UAT.

Înalta Curte constată că răspunderea privind încălcarea regimului incompatibilităților prevăzut de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003 este in personam și nu poate fi extinsă către terțe persoane, astfel că, în cauză, obligația respectării regimului juridic al incompatibilităților cade în sarcina recurentului - reclamant, în calitatea sa de consilier local.

De altfel, nimic nu îl împiedica pe recurent să aleagă între calitatea de ales local și cea de șofer în cadrul Primăriei Solovăstru, obligație pe care o avea conform art. 91 alin. (3) din Legea nr. 161/2003, text care prevede că:

"Alesul local poate renunța la funcția deținută înainte de a fi numit sau ales în funcția care atrage starea de incompatibilitate sau în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcție".

Așa fiind, Înalta Curte apreciază că soluția instanței de fond, prin care s-a reținut că ocuparea concomitentă a celor două funcții se încadrează în situația de incompatibilitate prevăzută de art. 88 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 161/2003, este legală și, reținând că prima instanță a apreciat în mod corect cu privire la caracterul nefondat al acțiunii, va respinge recursul formulat, ca nefondat, apreciind că în calea de atac nu au fost invocate aspecte de natură să conducă la reformarea hotărârii recurate.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva sentinței nr. 3 din 23 ianuarie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 3 din 23 ianuarie 2020 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29 martie 2022.