ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1293/2023

Ședința publică din data de 8 martie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 03.10.2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate:

- anularea adresei nr. x/07.05.2018, emisă de CNAS, atât cu privire la valoarea procentului "p", cât și cu privire la consumul individual al DAPP în Trimestrul I 2018 comunicat prin această adresă, inclusiv ca urmare a efectuării controlului judiciar asupra Ordinului prin care s-a stabilit și aprobat procentul "p" în baza căruia s-a calculat contribuția trimestrială aferentă trimestrului I 2018;

- anularea adreselor nr. x/13.06.2018 și y/18.09.2018, emise de pârâtă, prin care aceasta a răspuns contestației formulate de reclamantă.

Prin sentința nr. 247 din 21 iulie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis cererea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate;

A anulat adresele nr. x/07.05.2018, respectiv RV 4580/13.06.2018 și RV/4580/18.09.2018 emise de către pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Împotriva sentinței nr. 247 din 21 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată.

În motivarea recursului arată că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea prevederilor legale și fără să țină cont de întregul probatoriu administrat.

O primă critică vizează reținerea greșită de către instanța de fond a faptului că prin adresa nr. x/13.06.2019 și ulterior completată cu adresa nr. x/18.09.2018, ambele emise de CNAS ca răspuns la plângerea prealabilă, i-ar fi adus la cunoștință refuzul său de a revoca actul administrativ contestat, iar prin ultima adresă pârâta a anulat parțial valoarea consumului de medicamente indicate în plângerea prealabilă, ce nu se regăsesc în lista de medicamente pentru care societatea reclamantă datorează contribuție, fără însă revoca și actul administrativ contestat.

Susține că instanța de fond a reținut mod greșit că CNAS a adus la cunoștința reclamantei refuzul său de a revoca actul administrativ contestat, având în vedere că prin cele două adrese, CNAS a răspuns punctual motivelor invocate de intimata - reclamantă în contestație, nefiind menționat vreun refuz de revocare a actului administrativ contestat.

Prin adresa nr. x/13.06.2019, CNAS a expus motivele pentru care s-a impus respingerea criticilor reclamantei referitoare la inexistența motivelor de drept și de fapt care au stat la baza emitea actului administrativ contestat, inexistenta informațiilor cu privire la cantitatea de medicamente suportate din FNUASS, caracterul excesiv al contribuției rezultând din calcularea acesteia la veniturile efective ale DAPP, ci asupra unei sume mult mal mari care include veniturile altor entități (adaosurile de pe lanțul de distribuție), lipsa documentelor justificative și determinarea netransparentă de către CNAS a datelor comunicate.

Prin aceeași adresă i-a comunicat că pentru soluționarea motivului de contestație referitor la includerea în Anexa la adresa nr. x/07.05.2015 a unor medicamente care nu se regăsesc în lista depusă de intimata - reclamantă, la nivelul caselor de asigurări de sănătate se desfășoară o acțiune de verificare a consumurilor raportate de furnizorii de servicii medicate în trimestrul I 2018, urmând ca la finalizarea acțiunii de verificare și centralizare a datelor din teritorii să comunice rezultatele. Prin adresa nr. x/18.09.2018, CNAS a comunicat intimatei - reclamante rezultatele verificărilor efectuate de casele de asigurări de sănătate, anulând valorile aferente codurilor CIM pentru care s-au constatat erori.

Astfel, rectificarea adresei nr. x/07.05.2018 prin care s-a comunicat procentul "p" și consumul individual aferent trimestrului I 2018, s-a făcut chiar prin răspunsul la contestație, emis în data de 18.09.2018. nefiind necesară revocarea actului administrativ contestat și emiterea altui act administrativ.

De asemenea, instanța de fond a reținut în mod greșit și faptul că anularea parțială de către CNAS a valorii consumului de medicamente, s-a datorat faptului că medicamentele nu se regăseau în lista de medicamente pentru care intimata-reclamantă datora contribuția trimestrială, având în vedere că a depus la dosar declarația intimatei - reclamante aferentă trimestrului IV 2016, care cuprinde toate codurile CIM menționate în hotărârea atacată, acestea regăsindu-se în anexa Adresei nr. x din data de 04.01.2017, emisă de A., înregistrată la Casa Națională de Asigurări de Sănătate sub nr. x/05.01.2017 (W55999007 - poziția 25; W56001007 - poziția 26; W55856002 - poziția 50; W56982009 - poziția 51; W56987003 - poziția 40; W56990003 - poziția 38; W57988006 - poziția 18; W57988008 - poziția 20; W57989006 - poziția 19; W59496002 - poziția 58; W60695006 - poziția 56; W60696006 - poziția 53; W60697006 - poziția 54).

Astfel fiind, toate codurile CIM cu privire la care instanța de fond a considerat că nu pot fi incluse în consumul atribuit intimatei - reclamante în trimestrul I 2018, se regăsesc în declarația acesteia cu privire la medicamentele pentru care datorează contribuția trimestrială.

Precizează că în consumul aferent trimestrului I 2018 se pot regăsi și medicamente ce au fost declarate de aceasta în trimestrele anterioare, având în vedere că medicamentele care se află pe stoc se vând până la epuizarea stocurilor.

Cu titlu de exemplu, arată că, în urma verificărilor efectuate de către CAS Giurgiu s-a constatat că medicamentul Rivastigmina Torrent, având Cod CIM W56982009, care a fost raportat ca fiind consumat în trimestrul I 2018, a fost achiziționat la data de 25.08.2015 cu factura de achiziție nr. 15B-FA0098374, emisă de B. S.A., respectiv la data de 23.07.2015 cu factura de achiziție nr. x, emisă de C. S.R.L.; în urma verificărilor efectuate de către CAS Prahova s-a constatat că același Cod CIM W56982009, care a fost raportat ca fiind consumat în trimestrul I 2018, a fost achiziționat la data de 15.06.2015 cu factura de achiziție seria x-FXPPH nr. x, emisă de x.

Arată că la dosarul cauzei se regăsesc numeroase astfel de facturi de achiziție, din care rezultă că achiziția medicamentelor consumate în trimestrul I 2018, s-a făcut anterior acestui trimestru.

O a treia critică re referă la faptul că instanța de fond a reținut în mod greșit că, deși CNAS a anulat parțial valoarea consumului de medicamente, nu a revocat actul administrat contestat.

Cu privire la acest aspect, arată că instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2011 privind stabilirea unei contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, care statuează că în cazul soluționării contestațiilor până la termenul de plată prevăzut la art. 5 alin. (8), se vor plăti contribuțiile aferente noilor sume comunicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar în cazul depășirii acestui termen, se vor face regularizări la următoarele termene de plată.

Precizează că CNAS a comunicat intimatei-reclamante, prin adresa nr. x/18.09.2018, soluționarea definitivă a contestației aferente trimestrului I 2018, ca urmare a verificărilor întreprinse de casele județene de asigurări de sănătate la furnizorii de servicii medicale și medicamente care au raportat consumul la nivelul trimestrului de referință. Astfel, potrivit dispozițiilor legale anterior menționate, nu era necesară emiterea unei noi notificări pentru trimestrul I 2018, răspunsul la contestație reprezentând actul administrativ în baza căruia intimata - reclamantă avea obligația de a efectua regularizările la următoarele termene de plată.

O altă critică pe care o aduce hotărârii instanței de fond vizează considerentul conform căruia erorile conduc la o valoare eronată a consumului de medicamente al fiecărui deținător de autorizație de punere pe piață, la o valoare eronată a elementului CTt din formula de calcul a procentului "p" și, în final, la stabilirea eronată a cuantumului taxei clawback datorată de reclamantă.

Arată că judecătorul fondului s-a raportat în mod greșit la situația de fapt analizată, atât timp cât nu a stabilit împrejurările de fapt esențiale în cauză, nu a evocat normele substanțiale și procedurale incidente, motiv pentru care soluția din dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced.

Precizează că potrivit art. 3 din O.U.G. nr. 77/2011, aplicabile în perioada de referință, cele două elemente ale formulei de calcul au următoarea formă: CTt reprezintă valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma Informatică a asigurărilor sociale de sănătate; BAt reprezintă bugetul aprobat trimestrial, aferent medicamentelor suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, unde CTt și BAt nu includ taxa pe valoarea adăugată, iar BAt este de 1.515 milioane RON.

Astfel, instanța de fond a constatat în mod greșit valoarea elementului CTt din formula de calcul a procentului "p" aferent trimestrului de referință, în condițiile în care raționamentul instanței de fond este lacunar și nu aduce argumente din care să rezulte faptul că valorile consumului de medicamente individual anulate de CNAS influențează neechivoc valoarea CTt și, implicit, a procentului "p".

În principal, arată că valorile anulate de CNAS din consumul individual ai intimatei - reclamante, nu pot fi scăzute din consumul total trimestrial, astfel cum a reținut în mod greșit instanța de fond, dat fiind faptul că anularea valorilor pentru anumite medicamente s-a datorat raportării de către unii furnizori de servicii medicale/medicamente, a unor coduri CIM care aparțineau intimatei - reclamante, în locul altor coduri CIM care aparțineau altor DAPP. Astfel, aceste coduri CIM puteau fi eliminate doar din valorile individuale de consum ale intimatei - reclamante, și nu din valoarea CTt, care reprezintă valoarea consumului total trimestrial de medicamente pentru care există obligația de plată, suportată din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, raportată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate de casele de asigurări de sănătate, conform datelor înregistrate în platforma informatică.

Mai mult, atât timp cât aceste coduri CIM se circumscriu medicamentelor stipulate la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011, pentru care furnizorii de servicii medicale și medicamente au raportat consum în trimestrul de referință, cu decontarea valorilor aferente de către sistemul asigurărilor sociaîe de sănătate din România, rezultă că acestea fac obiectul prevederilor O.U.G. nr. 77/2011, neputând fi eliminate din indicele CTt.

Pe de altă parte, arată că valorile consumului de medicamente anulate de CNAS prin răspunsul la contestația nr. P/4560/18.09.2018, în cuantum total de 1.197,49 RON, nu poate influența negativ valoarea procentului "p" și cuantumului taxei clawback.

Astfel, prin Ordinul Președintelui CNAS nr. 913/07.05.2017, la art. 1, s-a constatat că valoarea CTț pentru trimestrul de referință, a fost în sumă de 1096.735.144,47 RON, fără TVA, iar valoarea procentului "p" a fost egală cu 24,13, în urma rotunjirii valorii rezultate în urma aplicării formulei de calcul, respectiv 24,12614140659.

În raport cu modul de calcul al procentului "p", respectiv: p = {[(CTt - BAt)]/CTt} x 100, și la valoarea consumului individual de medicamente anulată de CNAS prin răspunsul la contestație, rezultă că un prim pas în stabilirea procentului "p" prin raportare la aceste valori, impune scăderea acestora din valoarea CTt aferentă trimestrului de referință, respectiv 1.996.735.144,47 -1.197,49, rezultând astfel valoarea de 1.996.733.946.98 RON.

Recurenta-pârâtă a exemplificat modul în raport cu valoarea diminuată a CTt, concluzionând că, prin rotunjire la a treia zecimală, procentul "p" își păstrează valoarea de 24,13, astfel că nu se poate reține stabilirea eronată a cuantumului taxei clawback, cum în mod eronat a reținut instanța de fond.

Intimata A. S.R.L. a formulat întâmpinare, prin care solicită respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.

Consideră că prima instanță a admis în mod corect cererea de chemare în judecată.

5 Cererea de introducere în cauză

La data de 5 mai 2022, A. a formulat o cerere de introducere în cauză, în calitate de succesor al A. S.R.L., în condițiile în care A. a fost asociatul unic al societății A. S.R.L., iar prin Decizia nr. 1 din 18.08.2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, nr. 3821/16.09.2021, A. a aprobat dizolvarea voluntară și lichidarea societății A. S.R.L., conform art. 227 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 31/1990.

De asemenea, prin aceeași decizie s-a hotărât, conform art. 235 alin. (1) din Legea societăților comerciale nr. 31/1990, că transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor rămase după plata creditorilor se va face la data radierii societății din Registrul Comerțului de către asociatul unic, precum și trecerea de la A. S.R.L. către A. a mai multor drepturi litigioase printre care și cele aferente prezentului dosar, în acord cu prevederile art. 235 alin. (2) și art. 237 alin. (13) din Legea nr. 31/1990.

Prin Rezoluția nr. 116132/27.08.2021, emisă de către Oficiul Național al Registrului Comerțului în dosarul nr. x/26.08.2021, s-a dispus înregistrarea în Registrul Comerțului a mențiunilor privind dizolvarea și lichidarea societății A. S.R.L. în temeiul art. 277 alin. (1) lit. d) și art. 235 din Legea nr. 31/1990, potrivit Deciziei nr. 1 din 18.08.2021 a asociatului unic A., iar ulterior, prin Rezoluția nr. 2257/10.01.2022, emisă de Oficiul Național al Registrului Comerțului în dosarul nr. x/05.01.2022, s-a dispus radierea A. S.R.L. din Registrul Comerțului.

Astfel, arată că drepturile și obligațiile stabilite în sarcina DAPP, radiat din Registrul Comerțului, au fost transmise A., în calitate de succesor, sens în care a operat și transmiterea legală a calității de parte în prezentul litigiu.

Asupra acestei cereri de introducere în cauză, Înalta Curte s-a pronunțat în ședința publică din data de 8 martie 2023, în sensul constatării calității de intimat a A..

La data de 2 noiembrie 2022, recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a formulat note de ședință cu privire la cererea de introducere în cauză a A., prin care solicită respingerea acesteia.

De asemenea, invocă excepția lipsei calității procesuale active a A., precum și lipsa de interes a acesteia în cauza de față.

Asupra acestor excepții, Înalta Curte s-a pronunțat în ședința publică din data de 8 martie 2023, în sensul respingerii acestora.

În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013.

În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471

1

și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 25 octombrie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererii de recurs la data de 11 mai 2022, în ședință publică, cu citarea părților, cauza fiind ulterior amânată la 2 noiembrie 2022 și 8 martie 2023.

Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate prin cererea de recurs, a apărărilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

În cauză, reclamanta A. S.R.L. a învestit instanța de contencios administrativ și fiscal cu o acțiune prin cate a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: anularea adresei nr. x/07.05.2018, emisă de CNAS, cu privire la valoarea procentului "p" și la consumul individual al DAPP în Trimestrul I 2018 comunicat prin această adresă, inclusiv ca urmare a efectuării controlului judiciar asupra Ordinului prin care s-a stabilit și aprobat procentul "p" în baza căruia s-a calculat contribuția trimestriala aferenta trimestrului 12018; anularea adreselor nr. x/13.06.2018 și y/18.09.2018, emise de pârâtă, prin care aceasta a răspuns contestației formulate de reclamantă.

Prima instanță a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate și a anulat adresele nr. x/07.05.2018, respectiv RV 4580/13.06.2018 și RV/4580/18.09.2018 emise de către pârâta Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Împotriva sentinței de mai sus a declarat recurs recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Cu titlu preliminar, Înalta Curte constată că, deși recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat expres doar motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., prin cererea de recurs au fost formulate și critici ce se circumscriu motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., cererea de recurs urmând a fi analizată din ambele perspective.

În ceea ce privește motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. ("când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei"), Înalta Curte reține că, subsumat acestui motiv de casare, recurenta-pârâtă a invocat în esență faptul că instanța de fond nu a stabilit împrejurările de fapt esențiale în cauză, nu a evocat normele substanțiale și procedurale incidente, motiv pentru care soluția din dispozitiv rămâne nesusținută și pur formală, nefiind corolarul motivelor ce o preced, raționamentul instanței de fond fiind lacunar și nu aduce argumente din care să rezulte faptul că valorile consumului de medicamente individual anulate de CNAS influențează neechivoc valoarea CTt și, implicit, a procentului "p".

Potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate sub aspectul criticilor subsumate acestui motiv de casare, întrucât judecătorul fondului a expus în argumentele care au fundamentat soluția adoptată.

Prin urmare, instanța de control judiciar reține că aceasta îndeplinește exigențele art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât judecătorul fondului a expus argumentele care au fundamentat soluția adoptată. De asemenea, în cuprinsul hotărârii judecătorești analizate, nu se regăsesc considerente contradictorii.

Astfel fiind, Înalta Curte apreciază că acest motiv de recurs nu este fondat.

Însă, în ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este fondat, hotărârea recurată fiind dată cu aplicarea și inerpretarea greșită a normelor de drept material.

În cauză, prin adresa nr. x/07.05.2018, emisă de CNAS, s-a comunicat intimatei-reclamante valoarea procentului "p" pentru trimestrul I 2018, cu precizarea că din valoarea consumului total trimestrial de medicamente (CTt) s-a exclus valoarea consumului pentru medicamentele prevăzute la art. 12 din O.U.G. nr. 77/2011, pentru care s-au încheiat contracte cost-volum/cost-volum-rezultat.

Adresa de mai sus a fost însoțită de anexa cuprinzând medicamentele pentru care se datorează contribuția trimestrială, cu specificația că aceasta conține TVA, ce urmează a fi dedus de fiecare persoană obligată la plata contribuției trimestriale.

Intimata-reclamantă a formulat contestație adresată Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, iar prin adresa nr. x/13.06.2018, i s-a comunicat că, referitor la anumite coduri CIM, pentru care societatea a susținut că nu re regăsesc în lista depusă de aceasta, urmează a se face verificări la casele de asigurări de sănătate pentru identificarea consumurilor raportate de către furnizorii de servicii medicale în trimestrul I 2018.

Ulterior, prin adresa nr. x/18.09.2018, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a comunicat intimatei-reclamante faptul că, în urma verificărilor efectuate, a anulat o parte din sumele de plată aferente următoarelor coduri CIM: W55999007; W56001007; W56856002; W56982009; W56987003; W56990003; W57988006; W57988008; W57989006; W60695006; W60696006 și W60697006.

Prin urmare, recurenta-pârâtă a făcut verificări în evidențele caselor de asigurări de sănătate, respectiv cu privire la consumul raportat de către furnizorii de medicamente și a remediat aspectele sesizate de către intimata-reclamantă.

Înalta Curte constată că prin cererea introductivă, reclamanta a solicitat anularea adresei nr. x/07.05.2018 atât cu privire la valoarea procentului "p", cât și cu privire la consumul de medicamente comunicat.

În ceea ce privește procentul "p", Înalta Curte constată că în mod corect a susținut recurenta-pârâtă că acesta nu infuențează taxa clawback, având în vedere că respectivul procent se calculează în raport cu niște indicatori ce nu se modifică pentru trimestrul în discuție (CTt și Bat fiind indicatori stabiliți în raport cu alte formule de calcul), singurul element variabil în calculul taxei clawback fiind consumul de medicamente în trimestrul de referință.

Or, referitor la consum, în urma verificărilor făcute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a rectificat datele transmise inițial.

Sub aceste aspecte, Înalta Curte reține că potrivit art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență nr. 77/2011 privind stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății:

"Contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea unui procent "p" asupra valorii consumului de medicamente suportate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate și din bugetul Ministerului Sănătății, din care se exclude consumul pentru medicamentele prevăzute la art. 12 pentru care se încheie contracte cost-volum/cost-volum-rezultat din sume suplimentare alocate în bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, consum aferent vânzărilor fiecărui plătitor de contribuție."

Pe de altă parte, Înalta Curte apreciază că potrivit alin. (1) și (2)

1

ale art. 4 din O.U.G. nr. 77/2011 ale acestui articol, lista menționată trebuie să includă doar medicamentele pentru care se datorează contribuția trimestrială. Cum această listă trebuie depusă până la data de 15 a lunii următoare încheierii trimestrului pentru care se datorează contribuția, este evident că medicamentele declarate trebuie să fie cele comercializate în trimestrul respectiv. Ca urmare, lista depusă pentru trimestrul I 2018 creează o prezumție că medicamentele cuprinse în aceasta au fost efectiv comercializate de reclamantă, cel puțin în trimestrul menționat.

În acest context, Înalta Curte apreciază că responsabilitatea depunerii trimestriale, dar și a corectitudinii listei medicamentelor pentru care se datorează contribuția clawback, aparține deținătorului autorizației de punere pe piață (APP), în speță reclamantei, aceasta având obligația depunerii unei declarații corespunzătoare realității. Omisiunea depunerii trimestriale a listei menționate ori existența unor elemente factuale incorecte în cuprinsul acesteia (spre exemplu, menționarea unor medicamente care nu au fost vândute în trimestrul respectiv) sunt împrejurări datorate culpei deținătorului APP și, ca urmare, nu pot fi invocate de către acesta în favoarea sa. În lipsa unor dovezi de netăgăduit ale imposibilității absolute a consumului medicamentelor în trimestrul aferent actelor atacate, lista depusă de deținătorul APP face dovada comercializării medicamentelor menționate în cuprinsul acesteia.

Totodată, Înalta Curte reține că nu există dispoziții legale care să susțină teza potrivit căreia contribuția clawback se datorează numai pentru medicamentele vândute de DAPP în trimestrul respectiv; dimpotrivă, din interpretarea logică a dispozițiilor O.U.G. nr. 77/2011 rezultă calculul contribuției în raport cu consumul trimestrial de medicamente, fiind evident că între data achiziționării unui medicament de la DAPP și data consumului său de către pacient există, de cele mai multe ori, un decalaj temporal semnificativ, medicamentele consumate într-un trimestru putând deci proveni din stocuri constituite în trimestrele anterioare.

Altfel spus, consumul de medicamente a cărui valoare stă la baza modului de calcul al contribuției trimestriale este consumul aferent vânzărilor fiecărui deținător al APP, astfel cum stipulează dispozițiile art. 3 alin. (1) din O.U.G. nr. 77/2011. Acest text legal nu impune condiția ca vânzările plătitorului contribuției să fie realizate în același trimestru cu decontările.

Cu alte cuvinte, legea nu distinge după cum consumul de medicamente s-a realizat din stocurile trimestrului curent sau cele ale trimestrelor anterioare.

Prin urmare, orice medicament pus pe piață în baza unei autorizații de punere pe piață și care se află în circuitul terapeutic se poate regăsi printre medicamentele prevăzute la art. 1 din O.U.G. nr. 77/2011 și în consumul trimestrial de medicamente suportate din FNUASS și bugetul Ministerului Sănătății, consum aferent vânzărilor plătitorului de contribuție pentru medicamentele din lista celor pentru care se datorează contribuție trimestrială.

Or, în speță, cu privire la o parte dintre medicamentele invocate de către reclamantă că nu ar fi fost comercializate în trimestrul I 2018, recurenta-pârâtă a rectificate datele transmise inițial prin adresa nr. x/18.09.2018.

Prin urmare, având în vedere aspectele mai sus redate, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod greșit nelegalitatea adreselor contestate și le-a anulat, astfel că motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este fondat, iar recursul urmează a fi admis.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 247 din 21 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal; va casa sentința recurată și, rejudecând: va respinge acțiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de recurenta-pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate împotriva sentinței nr. 247 din 21 iulie 2020, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentinței recurate și, rejudecând:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta A., ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 8 martie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.