ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1905/2023

HOTĂRÂRE

03.10.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1905/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 3 octombrie 2023

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16 decembrie 2022 pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă - Litigii de Muncă, în dosarul nr. x/2022, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Tribunalul Gorj, Curtea de Apel Craiova și Ministerul Justiției, cu citarea obligatorie a Consiliului Națtional pentru Combaterea Discriminării: obligarea pârâtului Tribunalul Gorj, în calitate de angajator, să achite indemnizația egală cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, calculată în raport cu cuantumul indemnizației de încadrare lunară brută pe care a avut-o în luna anterioară pensionării - indemnizație care i se cuvine în temeiul dispozițiilor art. 81 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, ce au fost menținute prin dispozițiile art. 141 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor; actualizarea sumelor datorate cu indicele de inflație și plata dobânzii legale penalizatorii aferente, începând cu data de la care dreptul era datorat, respectiv data eliberării din funcție prin pensionare, 01 ianuarie 2021, până la data plății efective; obligarea pârâților Curtea de Apel în calitate de ordonator secundar de credite și Ministerul Justiției, în calitate de ordonator principal de credite, la includerea și asigurarea în bugetul tribunalului angajator a sumelor necesare plății indemnizației cuvenite.

În drept, reclamantul a invocat dispozițiile art. 1 din Primul Protocol Adițional la CEDO, art. 2 și art. 27 din O.U.G. nr. 137/2000, art. 20 din Carta Drepturilor Fundamentale coroborate cu art. 3 al Directivei 2000/78/CE.

Prin sentința civilă nr. 423/PI din 6 aprilie 2023, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția I civilă, în dosarul nr. x/2022, s-a admis excepția necompetenței teritoriale și s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Gorj.

În considerentele acestei sentințe, prima instanță a reținut că, în cauză, competența teritorială este dată, ca regulă, tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, în litigiul pendinte acesta din urmă fiind pensionar și având domiciliul în com. Bălești, jud. Gorj.

Totodată, instanța a mai reținut că nu sunt incidente prevederile art. 127 alin. (1) C. proc. civ., întrucât reclamantul este pensionar, astfel că nu a formulat o cerere de chemare în judecată "de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia". Prin urmare, s-a constatat că devin aplicabile prevederile de drept comun din legislația muncii în ce privește instanța competentă, respectiv art. 269 alin. (2) din Codul muncii.

Prin sentința nr. 814/2023 din 19 iunie 2023, Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă. De asemenea, s-a constatat ivit conflictul de competență și, în raport cu dispozițiile art. 134 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea din oficiu a judecării cauzei, precum și înaintarea dosarului Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului de competență.

În pronunțarea acestei sentințe, s-au evocat dispozițiile art. 127 alin. (2) - (2

) C. proc. civ., reținându-se că reclamantul a ales să sesizeze Tribunalul Timiș, instanță aflată în raza Curții de Apel Timișoara ce se învecinează cu Curtea de Apel Craiova în a cărei circumscripție se află Tribunalul Gorj, în cauză Tribunalul Gorj având calitatea de pârât. Potrivit art. 116 C. proc. civ., cererea de chemare în judecată putea fi introdusă, la alegerea reclamantului, fie la această instanță, fie la una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii, fiind vorba de o competență teritorială alternativă.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la data de 14 iulie 2023.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă, pentru următoarele considerente:

Reclamantul, care a avut calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Tg. -Jiu, fiind pensionat la data introducerii acțiunii, a învestit Tribunalul Timiș cu un litigiu în materia asigurărilor sociale, pârâți fiind Ministerul Justiției, Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Gorj și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018:

"dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2) al aceluiași text legal:

"în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii".

Totodată, conform art. 127 alin. (2)

C. proc. civ.:

"dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

În raport cu aceste dispoziții legale, instanța supremă reține că reclamantul a avut calitatea de judecător în cadrul Judecătoriei Tg. -Jiu, fiind eliberat din funcție prin pensionare la data de 1.01.2021.

Din acest punct de vedere, competența nu poate fi evaluată în raport cu art. 127 alin. (1) C. proc. civ., deoarece acțiunea nu este în competența instanței unde reclamantul și-a desfășurat activitatea ori în competența unei instanțe inferioare acesteia, devenind incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) și (2)

C. proc. civ., care reglementează norme de competență facultativă.

Caracterul facultativ al acestor dispoziții legale permite, așadar, reclamantului să recurgă sau nu la acest beneficiu oferit de lege, fără ca acestuia să-i fie afectată valabilitatea opțiunii.

Prin urmare, norma evocată reglementează un drept de opțiune al părții reclamante care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată împotriva unei instanțe de judecată, fie chiar la instanța respectivă, aplicând regula generală în materie de competență, fie la o altă instanță din raza unei curți de apel învecinate.

Prin alegerea exprimată de reclamant la data promovării acțiunii, în condițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., dispoziții legale de ordine privată, Tribunalul Timiș, inițial învestit, a devenit competent să judece litigiul, deoarece dreptul de opțiune aparține în mod exclusiv reclamantului, astfel încât această instanță a devenit competentă teritorial să soluționeze cauza, fiind exclusă posibilitatea de a cenzura procedural, din oficiu, acest drept de opțiune.

În consecință, în raport cu considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, cu aplicarea prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., văzând și prevederile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș, secția I civilă.