ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1380/2023

Ședința publică din data de 24 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la 04.02.2022 pe rolul Judecătoriei Buftea, sub numărul x/2022, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Compania Județeană APA SERV S.A., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să oblige pârâta la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în litigiile desfășurate între părți, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 11446/07.07.2022, Judecătoria Buftea a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâtă prin întâmpinare și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piatra Neamț.

Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență, că raportat la natura acțiunii, care este una personală, în cauză sunt incidente prevederile art. 107 alin. (1) C. proc. civ., sens în care a apreciat că este competentă să judece cauza instanța în circumscripția căreia se află sediul pârâtei, respectiv Judecătoria Piatra Neamț.

La 29.07.2022 dosarul a fost înregistrat sub același număr unic, pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, secția Civilă, care, prin sentința civilă nr. 842/15.03.2023, a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de reclamant și a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Judecătoriei Buftea; constatând ivit conflictul negativ de competență, a dispus suspendarea judecării cauzei și înaintarea dosarului către Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că față de calitatea pârâtei de persoană juridică publică, în cauză sunt aplicabile prevederile art. 111 C. proc. civ., care instituie o competență alternativă între instanța de la domiciliul reclamantului și cea de la sediul pârâtului.

Din această perspectivă a apreciat că, în temeiul art. 116 C. proc. civ., declinarea competenței nu se putea dispune nici din oficiu, nici la cererea pârâtei, având în vedere că reclamantul și-a exercitat dreptul de opțiune recunoscut de acest text de lege, înregistrând acțiunea pe rolul instanței în circumscripția căreia își are reședința.

În acest context, a subliniat că deși textul de lege nu prevede expres și criteriul reședinței reclamantului, ci numai domiciliul acestuia, interpretarea normei legale impune că, relevantă pentru stabilirea competenței este adresa unde reclamantul locuiește efectiv.

Analizând actele dosarului din perspectiva conflictului de competență ivit, Înalta Curte, constatând în prealabil legalitatea învestirii în baza art. 135 alin. (1) C. proc. civ., reține următoarele:

În speță, reclamantul a învestit Judecătoria Buftea cu o acțiune în pretenții îndreptată împotriva Companiei Naționale APA SERV S.A.

Regula în materia competenței teritoriale, în procesul civil, este prevăzută de art. 107 C. proc. civ., potrivit căruia "cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel".

Pe de altă parte, art. 111 C. proc. civ. prevede că "cererile îndreptate împotriva statului, autorităților și instituțiilor centrale sau locale, precum și a altor persoane juridice de drept public pot fi introduse la instanța de la domiciliul sau sediul reclamantului ori la instanța de la sediul pârâtului", dispoziții care față de calitatea pârâtei de persoană juridică de drept public, dedusă din prestarea de către aceasta a unui serviciu de interes public, devin aplicabile și în cauză.

Aceste dispoziții reglementează un caz de competență teritorială alternativă, între instanța de la domiciliul/sediul reclamantului și cea de la sediul pârâtului, asupra căreia, conform art. 116 C. proc. civ., numai titularul acțiunii poate decide, opțiunea sa neputând fi contestată de către pârât sau de către instanță, din oficiu.

Reclamantul a ales să sesizeze Judecătoria Buftea, instanță în circumscripția căreia își are reședința.

Noțiunea de "domiciliu" nu este limitată la mențiunile din actul de identitate, care nu au decât un scop declarativ, de evidență a persoanei, ci trebuie interpretată în sens larg, ca fiind adresa la care partea locuiește efectiv, aspect ce poate fi dovedit cu orice mijloc de probă.

Cum la data înregistrării acțiunii reclamantul locuia în Orașul Chitila, Județul Ilfov, iar opțiunea sa a fost de a învesti instanța în circumscripția căreia își are domiciliul efectiv, sesizarea Judecătoriei Buftea s-a realizat cu respectarea dispozițiilor art. 111, raportat la art. 116 C. proc. civ., această instanță devenind singura competentă să judece litigiul.

Așa fiind, pentru rațiunile înfățișate și văzând și dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționarea a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Buftea.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 24 mai 2023.