ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1228/2023

Ședința publică din data de 16 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență, constată următoarele:

Reclamanții au mai solicitat obligarea pârâților la plata efectivă a salariilor, calculate prin raportare la VRS 605,225, începând cu data de 01.01.2018 și, în continuare, conform sentinței civile nr. 898/2021, respectiv nr. 743/2019, precum și actualizarea sumelor stabilite mai sus cu indicele de inflație și aplicarea dobânzii legale penalizatoare.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 38 din Legea nr. 153/2017.

În considerentele acestei sentințe, Tribunalul Harghita a avut în vedere dispozițiile art. 127 alin. (1) și (2), precum și art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ., concluzionând că nu este competent să soluționeze acțiunea, având în vedere că reclamanții au înțeles să cheme în judecată, în calitate de pârât, și Tribunalul Harghita.

În pronunțarea acestei sentințe, instanța a evocat dispozițiile art. 127 alin. (2) - (2

1

) și (3) C. proc. civ., forma în vigoare la data introducerii acțiunii, după care a reținut că, în cauză, competența teritorială este alternativă, între instanța de la domiciliul reclamantelor - Tribunalul Harghita și un tribunal din circumscripția unei curți de apel învecinate cu Curtea de Apel Targu Mureș, alegerea între instanțele deopotrivă competente aparținând reclamantelor. S-a constatat că reclamantele și-au exercitat acest drept și au ales să sesizeze Tribunalul Harghita, care a devenit competent în soluționarea cauzei.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece litigiul, în temeiul art. 135 C. proc. civ., va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secția Civilă, pentru următoarele considerente:

Reclamantele, care au avut calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc, fiind pensionate la data introducerii acțiunii, au învestit Tribunalul Harghita cu un litigiu în materia asigurărilor sociale, pârâți fiind Ministerul Justiției, Curtea de Apel Târgu Mureș și Tribunalul Harghita.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018:

"dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea", iar potrivit alin. (2) al aceluiași text legal:

"în cazul în care cererea se introduce împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii".

Alin. (3) ale aceluiași articol, prevede că:

"dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Totodată, conform art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ.:

"dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz".

În raport cu aceste dispoziții legale, instanța supremă reține că reclamantele au avut calitatea de personal auxiliar de specialitate în cadrul Judecătoriei Miercurea Ciuc, fiind eliberate din funcție prin pensionare la data de 1.03.2021 și respectiv 12.11.2020.

Din acest punct de vedere, competența nu poate fi evaluată în raport cu art. 127 alin. (1) C. proc. civ., deoarece acțiunea nu este în competența instanței unde reclamantele și-au desfășurat activitatea ori în competența unei instanțe inferioare acesteia, devenind incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ., care reglementează norme de competență facultativă.

Caracterul facultativ al acestor dispoziții legale permite, așadar, reclamantelor să recurgă sau nu la acest beneficiu oferit de lege, fără ca acestora să le fie afectată valabilitatea opțiunii.

Prin urmare, norma evocată reglementează un drept de opțiune al părții reclamante care are posibilitatea să introducă cererea de chemare în judecată împotriva unei instanțe de judecată, fie chiar la instanța respectivă, aplicând regula generală în materie de competență, fie la o altă instanță din raza unei curți de apel învecinate.

Prin alegerea exprimată de reclamante la data promovării acțiunii, în condițiile art. 127 alin. (2) C. proc. civ. dispoziții legale de ordine privată, Tribunalul Harghita, inițial învestit, a devenit competent să judece litigiu, deoarece dreptul de opțiune aparține în mod exclusiv reclamantelor astfel încât această instanță a devenit competentă teritorial să soluționeze cauza, fiind exclusă posibilitatea de a cenzura procedural, din oficiu, acest drept de opțiune.

În consecință, în raport de considerentele expuse, Înalta Curte de Casație și Justiție, cu aplicarea prevederilor art. 130 alin. (3) C. proc. civ., văzând și prevederile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secția Civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Harghita, secția Civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 mai 2023.