ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, decizie (scj.ro #208815)

CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, decizie (scj.ro #208815) (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Competență materială a instanței de judecată. Preluarea cauzelor de către un parchet ierarhic superior

Cuprins pe materii.

Drept procesual penal. Partea generală. Participanții în procesul penal. Competența organelor judiciare

Indice alfabetic:

-  drept procesual penal

- competență după materie

art. 35 și urm., art. 51

Preluarea unei cauze de către un parchet ierarhic superior, în vederea efectuării sau supravegherii urmării penale, nu este de natură a atrage schimbarea competenței materiale a instanței de judecată.

I.C.C.J. Secția penală, încheierea nr. 243 din 20 aprilie 2023

Prin încheierea penală nr. 141/2023 a Judecătoriei Vișeu de Sus a fost admisă excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Vișeu de Sus, invocată  din oficiu.

În temeiul art. 50 alin. (1) din Codul de procedură penală și art. 340 alin. (1) din Codul de procedură penală, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei penale înregistrată în dos. nr. x/336/2022 al Judecătoriei Vișeu de Sus, având ca obiect plângerea formulată de petenta A, prin reprezentanți legali B și C toți domiciliați în com. Poienile de sub Munte, jud. Maramureș, împotriva ordonanței din data de 22.02.2021 dată de procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dos. nr. 4/II/2/2022, în favoarea Curții de Apel Cluj.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că, prin ordonanța din data de 21.06.2019 a prim-procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus s-a dispus începerea urmăririi penale

in rem

sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin.(2), (3) și (5) din Codul penal și neglijență în serviciu prev. de art. 298 din Codul penal, totul cu aplic. art. 38 alin.(2) din Codul penal, ca urmare a procesului-verbal de sesizare din oficiu din aceeași zi.

Prin ordonanța nr. x/II/6/21.06.2019 dosarul nr. x/P/2019 a fost preluat, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj fiind înregistrat sub nr. x/P/2019.

S-a avut în vedere faptul că, cu ocazia desfășurării activităților de serviciu, în data de 20.06.2019, pe raza comunei Poienile de Sub Munte, jud. Maramureș, comisarul șef de poliție D din cadrul IGPR a executat mai multe focuri cu arma din dotare, pistol marca H, asupra unui autovehicul marca E care nu a oprit la semnalul lucrătorului de poliție. Ulterior, în interiorul autovehiculului a fost identificată minora A, născută la data de 29.11.2011 și care prezenta o plagă împușcată în zona metatarsienelor piciorului drept.

Prin procesul-verbal din data de 27.08.2019 procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea mai multor infracțiuni, respectiv: uz de armă letală fără drept - prev. de art. 343 alin.(1) din Codul penal și purtare abuzivă, prev. de art. 296 alin.(2) rap. la art. 193 alin.(1) și la art. 206 alin.(1) toate din Codul penal, iar prin ordonanța din 27.08.2019 s-a dispus extinderea urmăririi penale în cauză și cu privire la aceste infracțiuni.

Prin ordonanța din data de 26.09.2019 s-a dispus reunirea la acest dosar a dosarului nr. 213/P/2019, format ca urmare a faptului că la data de 18.09.2019 numiții B și C, în calitate de părinți și numita A, în calitate de persoană vătămată, prin avocat, au formulat o plângere penală împotriva numitului D și a Inspectoratului General al Poliției Române pentru săvârșirea infracțiunilor de vătămare corporală prev. și ped. de art. 194 alin.(1) lit. a) și c) din Codul penal și neglijență în serviciu prev. de art. 298 din Codul penal cu referire la evenimentul din data de 20.06.2019, în urma căruia minora A a suferit o vătămare produsă prin împușcare, prin acțiunea unui glonț tras de lucrătorul de poliție D cu pistolul marca H, glonț ce a perforat talpa piciorului drept cauzând hemoragie, fracturarea unui os și alterarea diferitelor țesuturi ale pielii, apreciindu-se că vătămările suferite au fost cauzate de îndeplinirea defectuoasă de către făptuitor a drepturilor conferite de legislația în vigoare.

Prin ordonanța din data de 30.12.2021 dată în dos. nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj s-a dispus:

-clasarea față de suspectul D sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin.(2), (3) și (5) din Codul penal, uz de armă letală fără drept prev. de art. 343 alin.(1) din Codul penal și neglijență în serviciu prev. de art. 298 din Codul penal, totul cu aplic. art. 38 alin.(1), (2) din Codul penal;

-clasarea sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 296 alin.(2) rap. la art. 193 alin.(1) și la art. 206 alin.(1) din Codul penal asupra numiților G și Veciunca Mihai;

-în temeiul art. 315 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură penală s-a dispus restituirea bunurilor ridicate, după rămânerea definitivă a cauzei;

-în temeiul art. 46 și art. 50 și art. 63 alin.(1) și (3) din Codul de procedură penală s-a dispus disjungerea cauzei, în ceea ce privește contribuția numitului G la rănirea minorei A la data de 20.06.2019 și declinarea competenței materiale și teritoriale de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 193 alin.(2) din Codul penal cu aplic. art. 52 alin.(2) din Codul penal.

În continuare, Judecătoria Vișeu de Sus a arătat că petenta Suldac Mihaela, prin  reprezentanții legali B și A-Maria, a formulat plângere la Curtea de Apel Cluj împotriva ordonanței de clasare din 30.12.2021 dată de procuror F din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dos. nr. x/P/2019.

De asemenea, a reținut că prin ordonanța din data de 22 februarie 2022 dispusă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/II/2/2022 a fost respinsă plângerea formulată de către petentă prin reprezentanți legali împotriva ordonanței din data de 30.12.2021, emise în dosarul nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, iar prin încheierea nr. 122 din 06 iulie 2022 a Curții de Apel Cluj, în temeiul art. 341 alin.(6) lit. a) din Codul de procedură penală s-a dispus respingerea, ca nefondată, a plângerii formulate de petenții B și A, împotriva ordonanței din 30.12.2021 dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 175/P/2019 și împotriva ordonanței din 22.02.2022 dispuse de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/II/2/2022.

Astfel, Judecătoria Vișeu de Sus a apreciat că, raportat la dispozițiile art. 340 alin.(1) din Codul de procedură penală, dar și la faptul că petenta a învestit Curtea de Apel Cluj cu plângerea formulată împotriva soluției de clasare, aceasta fiind soluționată prin Încheierea nr. 122/06.07.2022 pronunțată în dos. nr. 159/33/2022, iar Judecătoria Vișeu de Sus cu plângere împotriva ordonanței procurorului ierarhic superior, aparent inadmisibilă,

competența este unică

și, în temeiul art. 50 alin.(1)  din Codul de procedură penală urmează să admită excepția de necompetență  materială  a Judecătoriei  Vișeu de Sus  și să decline  competența  de soluționare  a  cauzei penale   în favoarea Curții de Apel Cluj.

Urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj sub nr. x9/336/2022.

Prin încheierea nr.45/2023, ca urmare a admiterii excepției necompetenței materiale a instanței, invocată din oficiu, Curtea de Apel Cluj, Secția Penală și de Minori, în temeiul art.47 și 50 din Codul de procedură penală a admis excepția necompetenței materiale și pe cale de consecință a declinat soluționarea plângerii formulate de petenta A prin reprezentanți legali B și C, împotriva ordonanței nr. x/II/2/2022 din data de 22.02.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin care s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare din data de 30.12.2021 dată în dosarul nr. x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Judecătoriei Vișeul de Sus.

Totodată, constatând intervenit conflictul negativ de competență, în temeiul art. 51 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, a înaintat cauza Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța ierarhic superioară comună, pentru pronunțarea unui regulator de competență.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Cluj a reținut, în esență că, prin plângerea înregistrată la data de 16.03.2022 sub nr. x/336/2022, petenta A prin reprez. legali B și C, a contestat ordonanța nr. x/II/2/2022 din data de 22.02.2022 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj prin care s-a respins plângerea formulată împotriva ordonanței de clasare din data de 30.12.2021 dată în dosarul nr. 175/P/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, solicitând desființarea ordonanței procurorului ierarhic superior și trimiterea cauzei la parchet în vederea completării urmăririi penale sau punerii în mișcare a acțiunii penale.

De asemenea, a reținut că petenta a considerat că, în mod nelegal s-a emis ordonanța de clasare din 30.12.2021 în privința suspectului D sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. (2), (3) și (5) din Codul penal, uz de armă letală fără drept prev. de art. 343 alin.(1) din Codul penal și neglijentă în serviciu prev. de art. 298 din Codul penal, totul cu aplic. art. 38 alin.(1), (2) din Codul penal și s-a dispus, în mod nelegal, în opinia sa, disjungerea cauzei în ceea ce privește contribuția numitului G la rănirea minorei A la data de 20.06.2019 și declinarea competenței materiale și teritoriale de efectuare a urmăririi penale în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 193 alin.(2) din Codul de procedură penală cu aplic. art. 52 alin.(2) din Codul penal.

Curtea de Apel Cluj a  mai arătat că infracțiunile antemenționate sunt judecate în primă instanță de judecătorie, Codul de procedură penală neprevăzând un temei juridic la art. 38 din cod, de natură a atrage competența de judecată în primă instanță a curții de apel.

Conform ordonanței de la dosar cauza a fost preluată de la Judecătoria Vișeu în vederea efectuării urmăririi penale de Parchetul Curții de Apel Cluj, însă această preluare pe cale administrativă nu este de natură a atrage după sine schimbarea competenței materiale a instanței.

Ca urmare, a fost admisă excepția de necompetență materială a Curții de Apel Cluj.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Secția Penală la data de 10 aprilie 2023, fiind stabilit termen pentru soluționare la data de 20 aprilie 2023, cu citarea părților.

Examinând conflictul negativ de competență ivit între Judecătoria Vișeu de Sus și Curtea de Apel Cluj, referitor la competența de soluționare a cauzei privind petenții B și A Maria, Înalta Curte, în temeiul art. 51 din Codul de procedură penală, constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Judecătoria Vișeu de Sus, instanță căreia i se va trimite dosarul, pentru următoarele considerente:

În conformitate cu dispozițiile art. 340 alin.(1) din Codul de procedură penală, plângerea formulată împotriva soluției de clasare dispusă de procuror trebuie adresată judecătorului de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.

Potrivit dispozițiilor art. 35 din Codul de procedură penală „Judecătoria judecă în primă instanță toate infracțiunile, cu excepția celor date prin lege în competența altor instanțe”, iar potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Codul de procedură penală curtea de apel judecă în primă instanță:

a) infracțiunile prevăzute de Codul penal la art. 394- 397, 399-412 și 438-445;

b) infracțiunile privind securitatea națională a României, prevăzute în legi speciale;

c) infracțiunile săvârșite de judecătorii de la judecătorii, tribunale și de procurorii de la parchetele care funcționează pe lângă aceste instanțe;

d) infracțiunile săvârșite de avocați, notari publici, executori judecătorești, de controlorii financiari ai Curții de Conturi, precum și auditori publici externi;

e) infracțiunile săvârșite de șefii cultelor religioase organizate în condițiile legii și de ceilalți membri ai înaltului cler, care au cel puțin rangul de arhiereu sau echivalent al acestuia;

f) infracțiunile săvârșite de magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție;

g) infracțiunile săvârșite de membrii Curții de Conturi, de președintele Consiliului Legislativ, de Avocatul Poporului, de adjuncții Avocatului Poporului și de chestori;

h) cererile de strămutare, în cazurile prevăzute de lege.

Astfel, Înalta Curte constată că pentru stabilirea instanței căreia îi revine competența materială de soluționare a plângerii formulate de petenți este esențială încadrarea juridică dată presupuselor fapte.

Verificând în acest context actele și lucrările dosarului, Înalta Curte  constată că, în cuprinsul plângerii formulate, petenții sunt nemulțumiți de soluția procurorului de caz în privința suspectului D, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de vătămare corporală din culpă prev. de art. 196 alin. (2), (3) și (5) din Codul penal, uz de armă letală fără drept prev. de art. 343 alin.(1) din Codul penal și neglijență în serviciu prev. de art. 298 din Codul penal, totul cu aplic. art. 38 alin.(1), (2) din Codul penal.

Relativ la instanța competentă material să soluționeze, în primă instanță, infracțiunile ce au făcut obiectul dosarului nr.x/P/2019 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, Înalta Curte reține că aceasta este judecătoria.

Împrejurarea că prin ordonanța nr.370/II/6/21.06.2019 dosarul nr. x/P/2019 a fost preluat, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj fiind înregistrat sub nr. x/P/2019 în vederea efectuării urmăririi penale de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, nu este de natură a atrage schimbarea competenței materiale a instanței, raportat la dispozițiile procedurale care reglementează competența materială.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte a stabilit că instanța competentă să soluționeze plângerea formulată de petenții B și C este Judecătoria Vișeu de Sus, instanță căreia, în conformitate cu art. 51 alin.(6) din Codul de procedură penală i-a trimis dosarul.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-04-20
0,95
ÎCCJ, Secția penală
e de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2022 Astfel, Judecătoria Vișeu de Sus a apreciat că, raportat la dispozițiile art. 340 alin. (1) din C. proc. pen., dar și la faptul că petenta a învestit Curtea de Apel Cluj c
ÎCCJ 2024-05-21
0,94
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 21 mai 2024 Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: La data de 03.01.2024 a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Militar Cluj, plângerea formulată de pe
ÎCCJ 2025-04-10
0,94
ÎCCJ, Secția penală
Curte de Casație și Justiție, cauza fiind înregistrată, la aceeași dată, pe rolul Judecătoriei Sectorului 3 București, secția penală, sub nr. x/2024. Prin sentința penală nr. 121 din 11 februarie 2025, Judecătoria Sectorului 3 București, se
ÎCCJ 2022-11-24
0,94
ÎCCJ, Secția penală
Ședința publică din data de 24 noiembrie 2022 Deliberând asupra conflictului de competență care face obiectul prezentei cauze, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea penală nr. 100 din data de 27 mai
ÎCCJ 2026-01-08
0,94
ÎCCJ, Secția penală
cărora s-a desfășurat activitatea infracțională, fără a avea relevanță juridică, sub acest aspect, dacă în raza instanței sesizate s-a desfășurat întreaga activitate obiectivă circumscrisă verbum regens al infracțiunii deduse judecății sau,
Sursă