ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 919/2023

Ședința publică din data de 25 aprilie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, Fiscal și de Insolvență la data de 02.12.2021, sub nr. x/2021, reclamanții A. și B., în calitate de personal contractual în cadrul Curții de Apel Brașov, respectiv în cadrul Tribunalului Brașov, au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună:

În drept, reclamanții au invocat dispozițiile Legii nr. 153/2017, O.G. nr. 137/2000, C. civ. și C. proc. civ.

La primul termen de judecată din 7 decembrie 2021, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței funcționale a secției a II-a Civilă, de contencios administrativ, Fiscal și de Insolvență și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.

Prin sentința administrativă nr. 577/CAF/2021 din 7 decembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Alba, secția a II-a civilă, de contencios administrativ, Fiscal și de Insolvență a admis xcepția necompetenței sale funcționale și a declinat cauza privind pe reclamanții A. și B., spre competentă soluționare, secției I Civilă din cadrul Tribunalului Alba.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Alba, secția I civilă la 22 decembrie 2021, sub nr. x/2021*.

La primul termen de judecată stabilit după declinare (20 octombrie 2022), instanța a pus în discuție excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Alba, secția I civilă și a rămas în pronunțare pe excepție.

Prin sentința civilă nr. 2273/2022 din 20 octombrie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Alba, secția I civilă a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de instanță din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a cererii formulate de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov, în favoarea Tribunalului Brașov.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Alba, secția I civilă a reținut că reclamanții au calitatea de personal contractual în cadrul Curții de Apel Brașov - A. și în cadrul Tribunalului Brașov - B. și desfășoară activitatea ca muncitori calificați la aceste instanțe, iar cererea lor are ca obiect un litigiu de muncă.

Constatând, totodată, că reclamanții nu își desfășoară activitatea în funcțiile limitativ prevăzute de art. 127 C. proc. civ. la instanța competentă să soluționeze cauza sau la parchetul de pe lângă această instanță, prima instanță de conflict a reținut că, în speță, nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, a arătat că nici dispozițiile art. 127 alin. (2)

1

C. proc. civ. nu sunt aplicabile întrucât, chiar dacă acestea vizează calitatea de parte în proces a instanței de judecată, în cauză, calitatea de pârât o are Curtea de Apel Brașov, și nu Tribunalul Brașov, deciziile contestate fiind emise de președintele acestei instanțe, dispozițiile articolului precitat fiind de strictă interpretare.

În același sens a menționat că sunt și statuările deciziei 7/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii, respectiv: "Sintagma "instanța la care își desfășoară activitatea" din cuprinsul art. 127 alin. (1) din C. proc. civ. trebuie interpretată restrictiv, în sensul că se referă la situația în care judecătorul își desfășoară efectiv activitatea în cadrul instanței competente să se pronunțe asupra cererii de chemare în judecată în primă instanță."

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 132 C. proc. civ., instanța a reținut ca întemeiată excepția invocată, astfel încât a admis-o și a declinat competența teritorială de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Brașov.

Pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, cauza a fost înregistrată la 9 noiembrie 2022, sub același număr de dosar (4481/107/2021*).

La primul termen de judecată fixat în cauză, instanța a rămas în pronunțare asupra excepției necompetenței sale teritoriale, invocată din oficiu.

Prin sentința civilă nr. 199/S din 17 februarie 2023, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Tribunalul Brașov, secția I civilă a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Brașov, invocată de instanță, din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanții A. și B. și pe pârâții Curtea de Apel Brașov și Tribunalul Brașov, în favoarea Tribunalului Alba. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Brașov a reținut că reclamanții au calitatea de personal contractual, muncitori calificați, reclamantul A. desfășurându-și activitatea în cadrul Curții de Apel Brașov, iar reclamantul B. desfășurându-și activitatea în cadrul Tribunalului Brașov, iar cererea acestora are ca obiect contestarea Deciziilor nr. 177/DEFA/28.09.2021 și nr. 181/DEFA/29.09.2021 emise de Curtea de Apel Brașov, obligarea angajatorului la emiterea unor noi decizii, obligarea pârâților la plata drepturilor salariale recalculate, actualizarea sumelor restante cu rata inflației și plata dobânzilor penalizatoare aferente perioadei în care au fost lipsiți de beneficiul salariului cuvenit.

De asemenea, față de obiectul cererii de chemare în judecată, cea de a doua instanță de conflict a reținut că prezenta cauză este un litigiu de muncă, din punct de vedere al determinării competenței fiind aplicabile dispozițiile art. 266 și 269 alin. (1) și (2) din Codul muncii, raportat la art. 210 din Legea nr. 62/2011 și art. 94 pct. 5 C. proc. civ., care atrag competența Tribunalului Brașov, cu excepția cazului în care sunt incidente dispozițiile art. 127 C. proc. civ.

Față de această situație, cea de a doua instanță de conflict a reținut că, în cauză, nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ., câtă vreme reclamanții nu dețin calitatea calificată prevăzută de aceste dispoziții legale, respectiv grefier, judecător procuror, asistent judiciar, ci sunt muncitori calificați.

Cu toate acestea, tribunalul a constatat că sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (2) și (2

1

)

C. proc. civ., întrucât cererea este introdusă împotriva Tribunalului Brașov, respectiv Curții de Apel Brașov. Or, câtă vreme cererea, potrivit legii, ar fi de competența Tribunalului Brașov în primă instanță, respectiv de competența Curții de Apel Brașov în apel, reclamanții, în temeiul dispozițiilor art. 127 alin. (2) și alin. (2)

1

C. proc. civ., au posibilitatea sesizării uneia dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii.

În aceste condiții, tribunalul a constatat că reclamanții în mod corect au sesizat Tribunalul Alba cu soluționarea prezentei cereri, în virtutea dreptului recunoscut de dispozițiile anterior citate, care prevăd o competență facultativă în această ipoteză, conform dispozițiilor art. 116 C. proc. civ., conform căruia reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente.

În consecință, față de considerentele anterior expuse, constatând că, în cauză, reclamanții au înțeles să învestească Tribunalul Alba cu soluționarea cererii, în raport de dispozițiile art. 95 pct. 4 C. proc. civ. raportat la art. 127 alin. (2) și (2

1

) și art. 116 din același Cod, tribunalul a admis excepția necompetenței Tribunalului Brașov și a declinat soluționarea cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Față de soluția dispusă, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării acestuia.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă la 29 martie 2023, sub același număr de dosar (4481/107/2021*).

Analizând actele și lucrările dosarului în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., există conflict negativ de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Verificând dacă sunt întrunite cerințele acestui text de lege în vederea emiterii regulatorului de competență, Înalta Curte constată că cele două instanțe - Tribunalul Alba și Tribunalul Brașov - s-au declarat deopotrivă necompetente să judece aceeași cauză, declinările de competență între instanțele sesizate sunt reciproce și cel puțin una dintre cele două instanțe este competentă să soluționeze cauza.

Fiind îndeplinite condițiile anterior evocate, Înalta Curte va proceda la soluționarea prezentului conflict negativ de competență prin emiterea regulatorului de competență.

Potrivit art. 127 alin. (1) C. proc. civ., "dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cauză de competența instanței la care își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea".

Conform art. 127 alin. (3) C. proc. civ., "dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul procurorilor, asistenților judiciari și grefierilor".

Prin raportare la aceste texte de lege, instanța supremă constată că reclamanții sunt personal contractual (muncitori calificați) în cadrul Curții de Apel Brașov, respectiv, în cadrul Tribunalului Brașov, motiv pentru care nu sunt incidente dispozițiile art. 127 alin. (1) și (3) C. proc. civ. care se aplică numai în cazul cererilor introduse de judecători, procurori, asistenți judiciari și grefieri, enumerarea prevăzută de aceste texte de lege fiind limitativă.

Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 127 alin. (2) din C. proc. civ., astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 310/2018, "în cazul cererii introduse împotriva unui judecător care ar fi de competența instanței la care acesta își desfășoară activitatea sau a unei instanțe inferioare acesteia, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii".

De asemenea, art. 127 alin. (2)

1

din același cod statuează că dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau pârât, după caz.

Prin urmare, având în vedere că, în cauză, Tribunalul Brașov și Curtea de Apel Brașov sunt chemate în judecată în calitate de pârâte, devin incidente dispozițiile referitoare la competența facultativă prevăzută de textul art. 127 alin. (2) raportat la art. 127 alin. (2

1

) din C. proc. civ., care vizează și ipoteza în care o instanță de judecată are calitatea de reclamant sau de pârât, după caz.

Așadar, în cazul cererii introduse împotriva unei instanțe de judecată care ar fi de competența respectivei instanțe, reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii.

Exprimând această opțiune, reclamanții au sesizat Tribunalul Alba, ca instanță judecătorească de același grad aflată în circumscripția uneia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă, potrivit legii, neînțelegând, așadar, să sesizeze însăși instanța competentă, respectiv Tribunalul Brașov.

Reținând, totodată, incidența prevederilor art. 116 din C. proc. civ. potrivit cărora reclamantul are alegerea între mai multe instanțe deopotrivă competente, ceea ce presupune că, în cazul competenței teritoriale alternative, reclamantul este cel îndreptățit să aleagă o instanță dintre mai multe instanțe deopotrivă competente, se constată, așadar, că, prin înregistrarea inițială a acțiunii pe rolul Tribunalului Alba, reclamanții și-au exercitat dreptul de alege între două instanțe deopotrivă competente.

Față de considerentele anterior expuse, în temeiul art. 135 alin. (2) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba, căruia i se va trimite dosarul pentru continuarea judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Alba.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 aprilie 2023.