ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 319/2023

Ședința publică din data de 15 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal la 28.09.2022, reclamanta S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pârâții Consiliul Local Săcelu și U.A.T. Comuna Săcelu, solicitând suspendarea adresei nr. x/12.09.2022, a proceselor-verbale nr. x/06.09.2022 și nr. y/06.09.2022, a răspunsului nr. x/16.09.2022, precum și a tuturor actelor subsecvente întocmite în temeiul acestora, până la soluționarea definitivă a cauzei care face obiectul dosarului nr. x/2022 aflat pe rolul Tribunalului București.

Prin sentința civilă nr. 5040/13.10.2022, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția propriei necompetențe materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Novaci.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamanta urmărește suspendarea unor acte referitoare la rezultatul procedurii licitației organizate în vederea constituirii, cu titlu oneros, a dreptului de superficie asupra terenurilor ce aparțin domeniului privat al comunei Săcelu,iar asemenea acte nu sunt administrative, nici prin obiectul lor și nici printr-o stipulație expresă a legii, astfel că litigiul este unul civil, iar nu unul circumscris contenciosului administrativ.

La rândul său, prin sentința nr. 1288/07.12.2022, Judecătoria Novaci a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată de reclamantă, a declinat cauza în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, a reținut că reclamanta nu a solicitat suspendarea contractului de constituire cu titlu oneros a dreptului de superficie și că prima instanță sesizată nu a justificat determinarea ca instanță competentă a Judecătoriei Novaci, câtă vreme, atât valoarea totală a superficiei, cât și prețul de pornire a licitației depășesc valoarea de 200.000 de RON. A apreciat că Tribunalul București a omis să se pronunțe asupra excepției necompetenței sale teritoriale, invocată de pârâta U.A.T. Comuna Săcelu, care a solicitat declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Înalta Curte, constatând existența conflictului negativ de competență, în sensul art. 133 pct. 2 teza I C. proc. civ., între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, în temeiul art. 135 C. proc. civ., și va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj, pentru următoarele considerente:

Disputa litigioasă a intervenit în cursul unei proceduri de licitație publică derulată pentru constituirea unui drept de superficie cu titlu oneros asupra unor bunuri imobile, aparținând domeniului privat al unității administrativ-teritoriale Comuna Săcelu, județul Gorj; prețul de pornire a licitației a fost superior valorii de 200.000 RON.

Jurisdicția instanței de contencios administrativ nu este una intuitu personae, calitatea de instituție sau autoritate publică a uneia din părți neatrăgând competența instanței de contencios administrativ, care intervine doar în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de lege. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, "Instanța de contencios administrativ este competentă să soluționeze litigiile care apar în fazele premergătoare încheierii unui contract administrativ, precum și orice litigii legate de încheierea contractului administrativ, inclusiv litigiile având ca obiect anularea unui contract administrativ. Litigiile care decurg din executarea contractelor administrative sunt în competența de soluționare a instanțelor civile de drept comun."

Iar potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente (…), persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond".

Raportat la obiectul cererii, competența instanței de contencios administrativ ar putea fi reținută numai în măsura în care contractul ce se încheie la finalul procedurii este un contract administrativ, potrivit definiției reținute în Legea nr. 554/2004, art. 2 alin. (1) lit. c)

1

), care asimilează actelor administrative "contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achizițiile publice (…)".

Față de considerentele anterior expuse, Înalta Curte constată că finalizarea procedurii derulată de pârâți nu este susceptibilă să se finalizeze cu încheierea unui contract administrativ, pe de o parte, întrucât bunurile cu privire la care pârâții au organizat procedura de licitație nu sunt bunuri proprietate publică și, pe de altă parte, pentru că procedura nu vizează executarea de lucrări de interes public, prestarea de servicii publice sau achiziții publice.

Așa fiind, competența de soluționare a cauzei pendinte va reveni instanței civile de drept comun, determinată potrivit regulilor cuprinse în C. proc. civ.: potrivit art. 95 pct. 1 raportat la art. 94 pct. 1 lit. k) C. proc. civ., competența materială revine tribunalului, iar teritorial, Tribunalului Gorj, față de dispozițiile art. 107 C. proc. civ.

Dispozițiile art. 133 pct. 2 și art. 135 C. proc. civ., expunând condițiile conflictului de competență nu restrâng dreptul instanței care emite regulatorul de a identifica instanța competentă potrivit legii; așadar, dispozițiile legale citate nu exclud desemnarea unei instanțe terțe pentru judecarea cauzei.

Așadar, în aplicarea art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Gorj.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică astăzi, 15 februarie 2023.