ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2719/2022

Ședința publică din data de 14 decembrie 2022

Analizând actele de la dosar și decizia atacată, reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, secția I civilă la 08.01.2020, sub nr. x/2020, A. a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 191/18.04.2019 pronunțată de Judecătoria Bălcești și a deciziei civile nr. 1259/27.11.2019 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2018, invocând dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ.

Prin încheierea din 27 februarie 2020, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a dispus disjungerea și formarea a două dosare noi, astfel: dosarul nr. x/2020, având ca obiect revizuirea sentinței civile nr. 191/18.04.2019 pronunțată de Judecătoria Bălcești în dosarul nr. x/2018 și dosarul nr. x/2020 având ca obiect revizuirea deciziei civile nr. 1259/27.11.2019 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2018, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a rămas învestit, în dosarul nr. x/2020, cu cererea de revizuire formulată împotriva deciziei civile nr. 1259/27.11.2019 pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. x/2018, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

Prin decizia civilă nr. 862/A/19.11.2020, Tribunalul Vâlcea, secția I civilă a respins cererea de revizuire.

Împotriva acestei decizii revizuentul A. a declarat recurs.

Prin încheierea din 12.10.2021, Curtea de Apel Pitești, secția I civilă a suspendat judecata cauzei, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri A. a declarat recurs, solicitând repunerea pe rol a dosarului.

La 22.06.2022 intimata B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția netimbrării și excepția nulității recursului pentru nemotivare.

La 18.07.2022 recurentul a depus răspuns la întâmpinare, invocând prevederile art. 488 alin. (1) pct. 5, 7 și 8 C. proc. civ.

Înalta Curte, în temeiul art. 493 alin. (2) C. proc. civ., a dispus întocmirea raportului asupra admisibilității în principiu a recursului, în cuprinsul căruia s-a reținut că recursul declarat nu a fost legal timbrat, iar în subsidiar s-a reținut că se impune anularea recursului în temeiul art. 486 alin. (3) din același cod.

Raportul a fost comunicat părților, care au fost înștiințate asupra faptului că pot depune puncte de vedere la raport.

Intimata B. a depus punct de vedere cu privire la raport prin care a solicitat anularea recursului ca netimbrat și nemotivat.

Luând în examinare, cu prioritate, chestiunea legalei învestiri a instanței, Înalta Curte, constituită în completul de filtru, reține că, potrivit art. 1 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, acțiunile și cererile introduse la instanțele judecătorești sunt supuse taxelor judiciare de timbru.

Conform art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se datorează și se plătesc anticipat, iar alin. (2) al aceluiași articol stabilește că în măsura în care cererea de chemare în judecată este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 alin. (2) teza I C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării instanței.

Potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol, cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

În speță, în etapa regularizării, constatându-se că recursul nu este timbrat, s-a stabilit în sarcina recurentului obligația achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 RON, calculată conform art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

Prin adresa din 14.04.2022, comunicată recurentului la 20.04.2022, autorului căii de atac i s-a pus în vedere să plătească și să depună la dosar dovada achitării acestei taxe.

Împotriva modului de stabilire a obligației de timbrare nu a fost formulată cerere de reexaminare, conform art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013 și nici cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în condițiile art. 42-43 din același act normativ.

Aspectul referitor la neîndeplinirea obligației de timbrare a recursului a fost semnalat și prin raportul asupra admisibilității acestuia, comunicat recurentului la 09.11.2022, aceasta rămânând în pasivitate în executarea obligației sale legale.

Așa fiind, constatând că până la termenul de judecată stabilit pentru examinarea recursului în completul de filtru, 14.12.2022, autorul căii de atac nu s-a conformat obligației de plată a taxei judiciare de timbru, Înalta Curte, dând eficiență dispozițiilor textelor de lege evocate mai sus, în temeiul art. 486 alin. (3), coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., cu aplicarea art. 493 alin. (5) din același cod, va anula recursul ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 12.10.2021, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția I civilă în dosarul nr. x/2020.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 14 decembrie 2022.