ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2346/2022

Ședința publică din data de 9 noiembrie 2022

Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată și reține următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția a II-a civilă la 9 martie 2021 sub nr. x/2021, reclamantul A. a chemat-o în judecată pe pârâta B. S.A., solicitând instanței să o oblige la plata sumei de 200.001 RON, reprezentând daune morale ca urmare a prejudiciului adus onoarei, demnității și reputației sale; cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 650/PI din 1 noiembrie 2021, pronunțată de Tribunalul Timiș, secția a II-a civilă în dosarul nr. x/2021 s-a respins cererea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B. S.A., prin C. - SUCURSALA BUCUREȘTI.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat apel, ce a fost respins prin decizia civilă nr. 125/A din 1 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Împotriva acestei decizii, reclamantul a declarat recurs, prin cererea parțial lizibilă arătând că hotărârea cuprinde motive vădit contradictorii.

Recurentul-reclamant a solicitat casarea în tot a hotărârii recurate, cu trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de apel, iar pe fond admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Recurentul-reclamant a cerut admiterea probei cu înscrisurile depuse la dosar și a arătat că cererea formulată este scutită de la obligația achitării taxei judiciare de timbru.

Calea de atac a fost întemeiată pe dispozițiile din C. proc. civ. ce reglementează recursul.

Cererea de recurs a fost comunicată intimatei la 17 iunie 2022, care la 14 iulie 2022 a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.

Întâmpinarea a fost comunicată recurentului la 1 august 2022, care la 10 august 2022 a formulat răspuns la întâmpinare.

Înalta Curte, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 494, raportat la art. 482 și la art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, constată următoarele:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde "motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat", iar potrivit art. 486 alin. (3) teza I din același act normativ, "mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) - e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității".

Totodată, art. 489 alin. (2) din același act normativ prevede că sancțiunea nulității intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din cod.

Din analiza coroborată a dispozițiilor legale anterior evocate rezultă că cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea acestora, astfel încât criticile să poată fi încadrate în motivele de casare prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Așadar, neîncadrarea criticilor în motivele de casare prevăzute limitativ de legea procesuală civilă, precum și formularea acestora cu depășirea termenului legal sunt sancționate cu nulitatea recursului.

Soluția adoptată de legiuitor este justificată de faptul că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din cuprinsul art. 483 alin. (3) C. proc. civ.

Instanța supremă constată că, deși recurentul a invocat că hotărârea atacată cuprinde motive vădit contradictorii, critică ce se circumscrie motivului de casare reglementat de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., nu a expus argumente în susținerea motivului de recurs invocat.

Controlul judiciar nu se poate realiza decât dacă recurentul aduce critici de nelegalitate punctuale hotărârii atacate și arată în ce constau greșelile de judecată săvârșite de instanță, cu referire la motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Analiza cererii de recurs relevă faptul că nu au fost formulate critici concrete de nelegalitate împotriva deciziei din apel, recurentul invocând în mod formal că hotărârea atacată cuprinde motive vădit contradictorii.

Din examinarea dispozițiilor imperative ale art. 489 alin. (2) C. proc. civ. reiese că instanța de recurs are obligația de a verifica dacă motivele invocate de recurent se încadrează în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 din Cod, iar dacă această cerință nu este îndeplinită, operează sancțiunea nulității recursului.

În considerarea celor ce preced, văzând că recurentul nu a formulat critici care să poată fi subsumate motivelor de recurs reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., în temeiul art. 486 alin. (1) lit. d) și alin. (3), raportat la art. 489 alin. (2), coroborate cu cele ale art. 496 alin. (1) din același cod, Înalta Curte va anula recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva deciziei civile nr. 125/A din 1 martie 2022, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 9 noiembrie 2022.