ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1204/2023

HOTĂRÂRE

11.05.2023

CAMERĂ

civil_2

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2023
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1204/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 11 mai 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale la 10 noiembrie 2022 sub nr. x/2022, FEDERAȚIA SINDICATELOR DIN SILVICULTURĂ SILVA a solicitat, în numele și pentru membrii de sindicat identificați și enumerați în tabelele cu împuterniciri anexate cererii de chemare în judecată și în contradictoriu cu pârâții REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA și REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR - ROMSILVA - DIRECȚIA SILVICĂ GORJ pronunțarea unei hotărâri prin care să se dispună:

Obligarea pârâtelor la încadrarea salariaților, având calitatea de personal silvic, ce ocupă locuri de muncă care, potrivit atribuțiilor din fisa postului presupun desfășurarea a cel puțin uneia dintre următoarele activități: paza fondului forestier, a fondurilor cinegetice și piscicole și a ariilor naturale protejate, control silvic și cinegetic, exploatări forestiere, construcții forestiere, lucrări specifice de teren în activitatea de fond forestier și împăduriri, în condiții speciale de muncă, începând cu data de 16 decembrie 2019 sau pentru salariații angajați ulterior datei de 16 decembrie 2019. începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv;

Obligarea pârâtei RNP - Romsilva - Direcția Silvică Gorj la încheierea actelor adiționale la contractele individuale de muncă ale salariaților, având calitatea de personal silvic, încadrați în condiții speciale de muncă, în sensul modificării condițiilor de muncă, din condiții normale de muncă în condiții speciale de muncă, începând cu data de 16 decembrie 2019 sau pentru salariații angajați ulterior datei de 16 decembrie 2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv;

Obligarea pârâtelor la plata contribuției suplimentare de asigurări sociale, în cuantum de 8% pentru condiții speciale de muncă, pentru salariații, având calitatea de personal silvic, încadrați în condiții speciale de muncă, conform prevederilor art. 20 alin. (2) - (4) din O.U.G. nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, coroborat cu art. 138 lit. c) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, începând cu data de 16 decembrie 2019 sau pentru salariații angajați ulterior datei de 16 decembrie 2019, începând cu data încadrării (angajării) în locul de muncă respectiv și în continuare, pe toată durata existenței contractelor individuale de muncă ale respectivilor angajați, în condiții speciale de muncă.

Excepția necompetenței generale a instanțelor de judecată, invocată de pârâtă prin întâmpinare, a fost soluționată în sensul respingerii la termenul din 18 ianuarie 2023, cu motivarea cuprinsă prin încheierea de ședință de la acea dată.

Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința civilă nr. 416/2023 din 1 februarie 2023 a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței și a dispus declinarea cauzei privind pe FEDERATIA SINDICATELOR DIN SILVILCULTURA SILVA, în numele și pentru A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., OOOO., PPPP., QQQQ., RRRR., SSSS., TTTT., UUUU., VVVV., WWWW., XXXX., YYYY., ZZZZ., AAAAA., BBBBB., CCCCC., DDDDD., EEEEE., FFFFF., GGGGG., HHHHH., IIIII., JJJJJ., KKKKK., LLLLL., MMMMM., NNNNN., OOOOO., PPPPP., QQQQQ., RRRRR., SSSSS., TTTTT., UUUUU., VVVVV., WWWWW., XXXXX., YYYYY., ZZZZZ., AAAAAA., BBBBBB., CCCCCC., DDDDDD., EEEEEE., FFFFFF., GGGGGG., HHHHHH., IIIIII., JJJJJJ., KKKKKK., LLLLLL., MMMMMM., NNNNNN., OOOOOO., PPPPPP., QQQQQQ., RRRRRR., SSSSSS., TTTTTT., UUUUUU., VVVVVV., WWWWWW., XXXXXX., YYYYYY., ZZZZZZ., AAAAAAA., BBBBBBB., CCCCCCC., DDDDDDD., EEEEEEE., FFFFFFF., în favoarea Tribunalului Gorj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale

Pentru a hotărî astfel, instanța a constatat că toți reclamanții - membrii de sindicat din cauza de față au domiciliul pe raza județului Gorj și sunt salariați ai Direcției Silvice Gorj, context în care se reține că reclamanții, persoane fizice în numele cărora a fost formulată acțiunea de față nu au calitatea de membri ai Federației Sindicatelor din Silvicultură "SILVA", ci ai Sindicatului Direcției Silvice Gorj, iar împrejurarea că salariații în numele cărora a fost formulată acțiunea de față au înțeles să împuternicească în acest sens Federația, exclusiv în scopul atragerii competenței Tribunalului București nu este de natură să conducă la o altfel de concluzie, față de dispozițiile exprese ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 62/2011 care face referire expresă la membrii organizației sindicale.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale la data de 22 februarie 2023 sub același nr. de dosar.

Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, prin sentința nr. 421/2023 din 6 aprilie 2023 a admis excepția de necompetență teritorială a Tribunalului Gorj, secția de conflicte de muncă și asigurări sociale, invocată de părți și a declinat competența de soluționare a cauzei având ca obiect obligația de a face, în favoarea Tribunalului București, reținând incidența dispozițiilor art. 269 din Codul Muncii și art. 208-210 din Legea nr. 62/2011, conform cărora, competența în soluționarea litigiilor de muncă revine tribunalului de la domiciliul/sediul reclamantului și față de împrejurarea că sediul acestuia se află în București, competența soluționării cauzei revine Tribunalului București.

Constatându-se intervenit conflictul negativ de competență între Tribunalul București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalul Gorj, secția conflicte de muncă și asigurări sociale s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, la data de 24 aprilie 2023, pentru soluționarea conflictului de competență.

Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 133 pct. 2 C. proc. civ. ivit între instanțele care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, va pronunța regulatorul de competență, stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Delimitarea atribuțiilor instanțelor se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.

Din perspectiva conflictului de competență ivit în soluționarea cererii formulate de reclamanta Federația Sindicatelor din Silvilcultură SILVA, în numele și pentru membrii săi, în contradictoriu cu pârâții Regia Națională a Pădurilor - Romsilva și Regia Națională a Pădurilor - Romsilva - Direcția Silvică Gorj, Înalta Curte constată că sunt aplicabile dispozițiile art. 269 din Codul Muncii și art. 208-210 din Legea nr. 62/2011, conform cărora, competența în soluționarea litigiilor de muncă revine tribunalului de la domiciliul/sediul reclamantului.

Potrivit art. 210 din Legea nr. 62/2011, cererile referitoare la soluționarea conflictelor individuale de muncă se adresează tribunalului în a cărui circumscripție își are domiciliul sau locul de muncă reclamantul, dispozițiile din codul muncii referitoare la jurisdicția muncii completându-se cu prevederile C. proc. civ. potrivit art. 275 din Codul muncii.

Conform art. 28 din Legea nr. 62/2011- (1) Organizațiile sindicale apără drepturile membrilor lor, ce decurg din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, în fața instanțelor judecătorești, organelor de jurisdicție, a altor instituții sau autorități ale statului, prin apărători proprii sau aleși. (2) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres. (3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute de alin. (1) și (2), organizațiile sindicale au calitate procesuală activă.

Prin decizia nr. 1/2013, pronunțată în recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 - în prezent abrogată prin Legea dialogului social nr. 62/2011 - stabilește că organizațiile sindicale au calitate procesuală activă în acțiunile promovate în numele membrilor de sindicat. În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 269 alin. (2) - fost art. 284 alin. (2) - din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, instanța competentă teritorial în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acestor acțiuni este cea de la sediul sindicatului reclamant. În considerentele acestei decizii, instanța supremă a reținut faptul că, "Practica neunitară ce face obiectul prezentului recurs în interesul legii a fost generată de formularea imprecisă a dispozițiilor art. 28 alin. (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 care recunoșteau organizațiilor sindicale posibilitatea de a formula acțiuni în justiție în numele membrilor lor, pentru valorificarea drepturilor acestora izvorâte din legislația muncii, statutele funcționarilor publici, contractele colective de muncă și contractele individuale de muncă, precum și din acordurile privind raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, fără a fi nevoie de un mandat expres din partea celor reprezentați în acest fel. Practica neunitară s-a menținut și după adoptarea Legii nr. 62/2011 privind dialogul social, în care se statuează expres asupra calității procesuale active a organizațiilor sindicale atunci când introduc în justiție o acțiune în numele membrilor lor, fiind identificată, în privința acțiunilor în justiție formulate sub imperiul Legii sindicatelor nr. 54/2003."

În privința calității în care Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a acționat în prezenta cauză, se constată că reclamanții împuternicesc sindicatul să formuleze în numele său acțiune în raport cu împuternicirile de la dosarul cauzei și precizările depuse de aceștia.

În cuprinsul deciziei nr. 1/2013, anterior menționată, Înalta Curte de Casație și Justiție, argumentând soluția în sensul competenței teritoriale în soluționarea conflictelor de muncă în cazul acțiunilor formulate de sindicate în numele membrilor lor, la sediul sindicatului, a arătat următoarele:

"Atât timp cât organizației sindicale i se recunoaște legitimare procesuală activă, fiind reclamant, în determinarea competenței teritoriale, potrivit art. 269 alin. (2) din Codul muncii, republicat, cu modificările și completările ulterioare, urmează să se țină seama de sediul sindicatului. Într-o atare interpretare și aplicare a legii nu se neagă caracterul exclusiv al competenței teritoriale stabilite prin normele Codului muncii, ci este asigurată o protecție mai eficientă a drepturilor și intereselor membrilor organizației sindicale. Această soluție este aplicabilă și în situația în care organizația sindicală acționează pentru valorificarea drepturilor subiective ale mai multor membri de sindicat, având domiciliile în circumscripțiile unor tribunale diferite, în același temei al legitimării procesuale active extraordinare a organizației sindicale".

În acest context, Înalta Curte constată că Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a formulat acțiune în numele membrilor de sindicat menționați în tabelele anexate acțiunii, astfel că, în aplicarea prevederilor art. 28 alin. (2) și (3) din Legea nr. 62/2011, Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva are calitate de reclamant.

Așa fiind, în raport cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte urmează a stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale.