ÎCCJ, decizie (scj.ro #207912)

Acțiune în stabilirea termenului de restituire a împrumutului întemeiată pe dispozițiile art. 2162 din Codul civil. Soluționarea cererii potrivit procedurii prevăzute pentru ordonanța președințială. Inadmisibilitatea căii de atac a recursului

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura contencioasă. Căile extraordinare de atac. Recursul

Index alfabetic: Ordonanță președințială

Obligația de restituire

Contract de împrumut

Recurs

Principiul legalității căilor de atac

Hotărâre definitivă

Inadmisibilitate

C. civ., art. 2162 alin. (3)

C. proc. civ., art. 457 alin. (1), art. 483 alin. (2) teza a II-a,

art. 634 alin. (1) pct. 4, art. 1000 alin. (1)

Potrivit dispozițiilor art. 2162 alin. (3) C. civ., cererea pentru stabilirea termenului de restituire se soluționează potrivit procedurii prevăzute de lege pentru ordonanța președințială, iar conform celor ale art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

În cazul în care prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat stabilirea unui termen pentru restituirea împrumuturilor acordate de reclamant pârâtei, fiind invocate prevederile art. 2162 C. civ., hotărârea pronunțată în soluționarea apelului este definitivă de la pronunțare, nefiind susceptibilă de a fi atacată cu recurs.

I.C.C.J., Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1617 din 22 iunie 2023

Prin cererea din data de 14.10.2021 înregistrată la Judecătoria Cornetu, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta S.C. B. S.R.L., solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să stabilească un termen pentru restituirea împrumuturilor acordate de numitul C. pârâtei.

În cererea de chemare în judecată s-a precizat că reclamantul A. acționează în nume personal și în calitate de reprezentant al reclamanților D., E., F., G. și H., toți fiind moștenitori ai defunctului C.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 1582 din Vechiul Cod civil și art. 2162 din Noul Cod civil.

Prin sentința civilă nr. 6175/12.11.2021 pronunțată de Judecătoria Cornetu a fost admisă excepția necompetenței materiale și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Ilfov.

Prin sentința civilă nr. 3897/22.12.2021 pronunțată de Tribunalul Ilfov, Secția civilă, în dosar nr. x/1748/2021, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții A., D., E., F., G. și H., toți aceștia fiind reprezentați de primul reclamant A., și s-a stabilit un termen de 10 luni de la comunicarea hotărârii de restituire pentru ca pârâta să restituie reclamanților sumele restante rezultate din împrumuturile acordate de reclamantul C. cu titlu de împrumut pârâtei, în perioada 07.03.2011-23.01.2012, astfel cum rezultă din contractele de împrumut din 07.03.2011, 20.04.2011 și 23.01.2012.

Împotriva sentinței a declarat apel pârâta S.C. B. S.R.L.

Prin cererea de apel s-a solicitat și repunerea în termenul de declarare a căii de atac în condițiile art. 186 alin. (1) și alin. (2) C. proc. civ. pe motiv că reprezentantul legal al societății a fost în imposibilitate de a lua cunoștință de citarea în proces, fiind plecat din țară.

Prin decizia civilă nr. 1734 A din 17 noiembrie 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a IV-a civilă, a fost admisă cererea de repunere a pârâtei S.C. B. S.R.L. în termenul de formulare a cererii de apel. A fost admis apelul declarat de apelanta-pârâtă B. S.R.L. împotriva Sentinței Civile nr. 3897/22.12.2021 pronunțată de Tribunalul Ilfov, Secția civilă în dosarul nr. x/1748/2021, în contradictoriu cu intimații-reclamanți A., D., E., F., G. prin A., H. A fost schimbată în tot sentința, în sensul că a fost admisă excepția prescripției dreptului material la acțiune și respinsă ca prescrisă acțiunea.

Împotriva acestei decizii a formulat

recurs principal

recurentul-reclamant A. și

recurs incident

recurenta-pârâtă B. S.R.L.

Recurentul-reclamant a invocat dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe de apel.

Recurenta-pârâtă a formulat întâmpinare prin care a invocat excepțiile inadmisibilității și nulității recursului.

Recurenta-pârâtă a formulat recurs incident la considerentele deciziei atacate.

La termenul de judecată din 22 iunie 2023 Înalta Curte a luat în examinare cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (2) C. proc. civ., excepția inadmisibilității recursului și a reținut următoarele:

Analiza excepției inadmisibilității căii de atac este prioritară întrucât, pentru a da eficiență principiului constituțional al egalității în fața legii și autorităților, instanța este obligată a examina căile de atac cu care este sesizată, prin prisma îndeplinirii condițiilor de exercitare stabilite de legea procesuală.

Înalta Curte reține că prin cererea de chemare în judecată s-a solicitat stabilirea unui termen pentru restituirea împrumuturilor acordate de reclamant pârâtei, fiind invocate dispozițiile art. 1582 din Vechiul Cod civil și art. 2162 din Noul Cod civil.

Potrivit art. 2162 alin. (3) din Noul Cod civil, cererea pentru stabilirea termenului de restituire se soluționează potrivit procedurii prevăzute de lege pentru ordonanța președințială.

În Codul de procedură civilă procedura ordonanței președințiale este reglementată prin dispozițiile art. 997-1002 C. proc. civ.

Potrivit art. 1000 alin. (1) C. proc. civ., dacă prin legi speciale nu se prevede altfel, ordonanța este supusă numai apelului în termen de 5 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.

Conform art. 483 alin. (2) teza a II-a C. proc. civ. nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțe de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.

Conform dispozițiilor art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: „Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei”.

Înalta Curte reține că o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

În conformitate cu art. 634 alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.

Decizia atacată nu este supusă căii de atac a recursului, întrucât obiectul cererii pendinte atrage incidența dispozițiilor art. 1000 alin. (1) C. proc. civ.  conform cărora hotărârea judecătorească pronunțată în astfel de cauze este supusă numai apelului.

Față de considerentele reținute rezultă că decizia ce formează obiectul prezentului recurs este definitivă de la pronunțare, astfel că nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, în speță fiind operant principiul legalității căii de atac consacrat de art. 457 C. proc. civ., motiv pentru care, Înalta Curte a admis excepția inadmisibilității și a respins ca inadmisibil recursul.

Totodată, față de soluția ce urmează a fi pronunțată în ceea ce privește recursul principal, Înalta Curte a constatat ca rămas fără efect recursul incident declarat de recurenta-pârâtă B. S.R.L. împotriva aceleiași decizii.