ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra cauzei penale, constată următoarele:

A., avocat în cadrul Baroului Brașov, deputat în Parlamentul României, pentru comiterea infracțiunilor de: instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 47 C. pen. rap. la art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen.; constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

B., pentru comiterea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000; spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea 656/2002; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

C., judecător în cadrul Tribunalului Covasna, pentru comiterea infracțiunilor de: abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen. rap. la art. 309 C. pen., art. 5 C. pen.; luare de mită, prevăzută de art. 289 C. pen. rap. la art. 7 alin. 1it. b din Legea nr. 78/2000; luare de mită, prevăzută de art. 289 C. pen. rap. la art. 7 alin. 1it. b din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

E., pentru comiterea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

F., pentru comiterea infracțiunilor de: constituire de grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

Prin același rechizitoriu au mai fost trimiși în judecată în stare de arest la domiciliu inculpații G., pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea 656/2002; complicitate la trafic de influență, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. și H., pentru comiterea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000;în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen. și în stare de libertate inculpații:

I., pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 din C. pen.; complicitate la spălare a banilor, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

J., pentru comiterea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

K., avocat, senator în Parlamentul României, pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000; spălarea banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002; trafic de influență, prevăzută de art. 291 alin. (1) C. pen. rap. la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

L., pentru comiterea infracțiunilor de: constituire de grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen.; cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

M., pentru comiterea infracțiunii de: complicitate la cumpărare de influență, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 292 alin. (1) din C. pen. cu aplicarea art. 5 C. pen.

N., judecător în cadrul Tribunalului Brașov, pentru comiterea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.; complicitate la cumpărare de influență, prevăzută de art. 48 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 292 alin. (1) din C. pen. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 5 C. pen.; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

O., primar al localității Căiuți din județul Bacău, pentru comiterea infracțiunii de constituirea a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. cu aplic. art. 5 C. pen.;

P., director RNP Romsilva, pentru comiterea infracțiunilor de: constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen.; abuz în serviciu, prevăzută de art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. (1) C. pen.; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen.

În actul de sesizare s-a reținut, în esență, în fapt, următoarele:

În anul 2008, D., știind că nu are calitatea de persoană îndreptățită să ceară reconstituirea dreptului de proprietate, împreună cu A., a făcut demersuri pentru obținerea unui titlu de proprietate și, ulterior obținerii prin mijloace ilicite a unei hotărâri prin care se recunoștea dreptul de proprietate, demersuri ilicite pentru punerea în posesie. Astfel, activitatea infracțională este orientată, conform actului de sesizare, inițial spre obținerea unei hotărâri judecătorești prin mijloace ilicite iar, ulterior, spre punerea în posesia suprafeței menționate în hotărârea judecătorească prin mijloace ilicite.

Cu privire la obținerea hotărârii judecătorești prin mijloace ilicite, s-a reținut în rechizitoriu că, după ce pierduse irevocabil procesele în care D., în calitate de mandatar al lui Q., solicitase cele 43.227 de ha de teren forestier, la data de 23 aprilie 2009, Q. a formulat o cerere de revizuire împotriva sentinței civile nr. 3041 din 08.10.2007 a Judecătoriei Onești invocând drept temei art. 322 alin. (5) din C. proc. civ.

La data de 28.04.2010, în dosarul nr. x/2007, sentința civilă nr. 1161/2010, pronunțată de Judecătoria Sf Gheorghe (căreia îi fusese trimis dosarul ca urmare a unei cereri de strămutare) a fost respinsă, ca tardivă, revizuirea formulată de D. în calitate de mandatar al lui Q. împotriva sentinței civile nr. 3041 din 08.10.2007 a Judecătoriei Onești. Acuzarea a reținut că în luna iunie 2010 inculpatul A. a purtat o discuție cu judecătorul C., ocazie cu care acesta din urmă i-a spus că intenționează să respingă recursul formulat de către D. împotriva sentinței judecătoriei Sf. Gheorghe prin care se respinsese ca tardivă cererea de revizuire. În aceste condiții, A. s-a alarmat și, conform acuzării, după o perioadă foarte scurtă de timp, i-a dat lui C. suma de 10.000 de euro pentru a obține o soluție favorabilă, respectiv pentru a se admite recursul declarat în numele lui D..

La data de 22 iunie 2010, completul format și din judecătorii C. și R. au admis recursul, au casat sentința și au trimis cauza spre rejudecare Jud. Sf. Gheorghe.

Acuzarea a reținut că tot prin coruperea judecătorului C. a fost obținută și decizia nr. 231//R/2012. Ca urmare a deciziei nr. 361/R/22 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Covasna, într-un complet din care a făcut parte și C., cauza a fost trimisă spre rejudecarea cererii de revizuire și, în rejudecare, Judecătoria Sf Gheorghe a respins, ca nefondată, cererea de revizuire, prin sentința civilă nr. 3167/22 decembrie 2011. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs D.. Recursul a fost înregistrat de asemenea pe rolul Tribunalului Covasna.

S-a reținut că anterior datei de 03 aprilie 2012, a avut loc o discuție între A. și judecătorul C. în biroul acestuia din urmă, care era și președintele Tribunalului Covasna la vremea respectivă, în cadrul căreia, după ce C. i-a spus lui A. că intenționează să respingă recursul, la întrebarea avocatului "și ce-i de făcut?", inculpatul judecător C. i-a pretins suma de 50.000 de euro în schimbul admiterii recursului, solicitare ce a fost acceptată imediat de către inculpatul A., cei doi stabilind ca banii să fie remiși după darea deciziei. Acuzarea a susținut că din aceeași declarație a inculpatului A. rezultă că după decizia 231 din 17 aprilie 2012, a fost contactat de către soția judecătorului C., după care a mers la biroul acesteia de avocatură, care de altfel coincide și cu domiciliul familiei C., fiind dată efectiv suma de 10.000 de euro de către A. inculpatului C. în anul 2013.

S-a arătat în actul de sesizare că s-a procedat la introducerea în ECRIS a minutei deciziei nr. 231/R/2012 într-un mod fraudulos. Astfel, împotriva practicii constante anteriore, judecătorul C. i-a solicitat grefierului să introducă în parte minuta deciziei, fără a face publică și partea referitoare la suprafețele concret reconstituite. În acest fel, crezând că acțiunea a fost admisă așa cum se formulase, doar pentru o suprafață de 23.000 de ha, părțile interesate nu au aflat că judecătorii au dat mai mult decât s-a cerut, reconstituind dreptul de proprietate pentru o suprafață de 43.277 ha. De asemenea, acuzarea reține că, deși în cuprinsul hotărârii se discută doar despre patru moșii , fără niciun mijloc de probă, completul prezidat de C. a dispus suplimentar, reconstituirea dreptului de proprietate și asupra domeniilor: x (7995 ha teren forestier situat pe raza comunelor Asău și Goioasa); x (5532 ha teren forestier situat pe raza comunelor Agăș și Asău); x (6302 ha teren forestier situat pe raza comunelor Dărmănești și Dofteana). Acuzarea reține și că moșiile x i-au fost lăsate de către unchiul său, S., prin testament, lui T., aceste moșii nu au aparținut vreodată lui U., aspect de fapt și drept ce a constituit temeiul primei soluții pronunțate de către comisia județeană. Prin urmare, judecătorul care a scris minuta și a motivat decizia 231/17 aprilie 2012, C. a reținut că Q. are dreptul la reconstituire exclusiv după U., reconstituind însă peste 10.000 de ha, care au fost doar ale lui V..

Cu privire la punerea în executare a deciziei nr. 231/R/17.04.2012 pronunțată în dosarul Tribunalului Covasna cu nr. x/2010, în favoarea inculpatului D. s-a reținut în rechizitoriu că, având în vedere împrejurarea că în timpul procesului civil instanța nu a dispus efectuarea unei expertize pentru identificarea și măsurarea suprafețelor de teren forestier a căror retrocedare era solicitată, reconstituirea dreptului de proprietate s-a efectuat făcându-se doar o trimitere imprecisă, la denumiri de "moșii" specifice anului 1872. Din acest motiv, având în vedere suprafața totală de 43.227 ha de teren forestier asupra căreia s-a dispus reconstituirea, punerea în executare a deciziei 231/R/2012 era o operațiune care, din rațiuni tehnice obiective, putea dura mai mulți ani, în procesul de punere în executare a deciziei nr. 231/2012 urmau a fi implicate Comisiile locale de aplicare a legilor fondului funciar din comunele menționate în decizie, Comisia județeană de fond funciar Bacău din cadrul Instituției Prefectului Județului Bacău, Direcția Silvică Bacău și Ocoalele Silvice din subordinea acestora, OCPI Bacău și ITRSV Suceava.

Astfel, în perioada imediat următoare emiterii deciziei nr. 231/R/2012, inculpații A. și D. au efectuat demersuri pentru a se efectua o punere în posesie și eliberare a titlului de proprietate cât mai rapidă, prin coruperea funcționarilor publici implicați.

După învestirea cu formulă executorie a deciziei civile 231/R/2012, D. a apelat la ajutorul unui executor judecătoresc care a efectuat notificările prin care comisiile locale amintite în dispozitiv erau puse în întârziere și somate să execute decizia judecătorească și să efectueze punerea în posesie.

S-a reținut că unul dintre primii interesați de pădure a fost inculpatul E. care, prin intermediul unei cunoștințe comune, l-a contactat pe inculpatul A., care a stabilit o întâlnire cu D..

Cu ocazia întâlnirii din 20.07.2012 dintre E., A. și D., inculpatul E. le-a prezentat celor doi modul său de lucru privind identificarea amplasamentelor pe care D. ar fi urmat să fie pus în posesie și totodată i-a lăsat să înțeleagă că are relațiile necesare pentru a nu întâmpina piedici din partea factorilor de decizie locali.

Față de faptul că în perioada anterioară nu se reușise punerea în posesie prin intermediul lui E., în luna octombrie 2012, inculpații I. și J. l-au contactat pe inculpatul A. prin intermediul martorei W., avocat, prietenă a inculpatei N., judecător în cadrul Tribunalului Brașov.

Date fiind greutățile ce urmau a fi avute pentru punerea în aplicare a hotărârii judecătorești de reconstituire a suprafeței de 43.227 ha pădure, având perspectiva unei recompense consistente, având un interes personal (i se promisese de către I. un bonus de aproximativ 3.000.000 de euro) inculpatul A. l-a convins pe D. că trebuie să apeleze la J. și I. pentru a reuși, cu sprijinul acestora, o urgentare a punerii în posesie și a eliberării titlului de proprietate și o vânzare cât mai rapidă a întregii suprafețe de teren forestier, chiar și la jumătate din prețul real.

Atât inculpatul A. cât și inculpatul D. cunoșteau faptul că se va încheia un antecontract de vânzare-cumpărare cu I. și J. însă aceștia nu vor fi adevărații cumpărători, ci alte două persoane, X. și Y., ambii, conform acuzării, asociați în societatea Z. care contractase cu I. și J.. Astfel, la data de 11 octombrie 2012, la sediul unei societăți de avocatură din București, a avut loc o întâlnire între D., A., I., J., avocatul AA., avocata W., X. și Y., în urma căreia s-a încheiat antecontractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 4105 din 11.10.2012 a BNP BB.. Prețul trecut în antecontractul menționat pentru cele 43.227 ha de teren forestier a fost de 68.000.000 de euro, din care prima transă, în valoare de 15.000.000 de euro trebuia plătită până în data de 05 noiembrie 2012. Tot în cele aproximativ trei săptămâni, I. și J. se angajaseră față de D. și A. că vor reuși să obțină titlul de proprietate pentru 43.227 de ha. Atât J., cât și I. au invocat faptul că au puterea necesară să intervină pe lângă funcționarii din județul Bacău implicați în procesul punerii în executare a deciziei civile nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna. Încă de la data semnării contractului s-a cunoscut de toate persoanele implicate faptul că cei 15.000.000 de euro urma să fie plătiți de către X. și Y., ceea ce nu s-a mai întâmplat.

Întrucât și-au dat seama că nu au puterea necesară să obțină punerea în posesie și eliberarea titlului de proprietate într-o perioadă atât de scurtă, înainte de expirarea termenului din 05 noiembrie 2012, pentru atingerea scopului urmărit, inculpații J. și I. au apelat la inculpatul K. prin intermediul martorului CC., un prieten apropiat al lui K..

În urma înțelegerii prestabilite dintre I. și K., acesta din urmă l-a asigurat pe I. că va realiza obținerea punerii în posesie și eliberarea titlului de proprietate în termen de două luni însă i-a solicitat suma de 2.500.000, deși hotărârea judecătorească fiind irevocabilă, acuzarea reține că necesitatea de a implica un avocat în aceste demersuri, de punere în executare a deciziei nr. 231/R/2012, nu era justificată. Pentru a putea justifica totuși implicarea sa în această cauză și pentru a crea o aparență de liceitate a provenienței banilor, în opinia acuzării, K., deputat de Bacău la vremea respectivă (până în decembrie 2012, când a devenit senator), a decis cu I. să încheie un contract de asistență juridică. Astfel, potrivit înțelegerii, în data de 02 noiembrie 2012, I. s-a prezentat la biroul K. și a încheiat contractul de asistență juridică nr. x/02.11.2012 între D. prin mandatar I. și K., reprezentată de K..

S-a reținut că, analizând obiectul contractului de asistență juridică, apare ca evident că pentru două procese în căile extraordinare de atac și pentru asistența juridică în faza de executare a unei decizii judecătorești (cel mult efectuarea unor notificări), onorariul de 2.500.000 de euro apare ca nerealist. Astfel, în opinia acuzării se poate concluziona cu ușurință că respectivul contract de asistență ascunde în interiorul său prețul influenței vândute de omul politic K., fost ministru al justiției, pe lângă funcționarii cu atribuții privind executarea deciziei 231/2012 (prefect, subprefect, primari, OCPI, ITRSV, Direcția Silvică Bacău).

Conform acuzării, inculpatul D. nu a cunoscut, anterior datei semnării, încheierea contractului de către I. și K..

Având în vedere contractul dintre I. și K. și văzând asigurările date de către I. și J., D. a acceptat să prelungească contractul cu cei doi până la data de 31 ianuarie 2013, I. dând declarație că va prelua toate cheltuielile și contractul cu K.. Astfel, în data de 07 noiembrie 2012, la București, la sediul K. s-au încheiat convențiile amintite anterior. Cu aceeași ocazie, K. a încheiat un act adițional la contractul inițial, modificând onorariul fix la 3.000.000 de euro.

Conform acuzării, deși au existat promisiuni repetate nu s-a reușit punerea în posesie nici măcar asupra unui lot din cuprinsul deciziei civile nr. 231/R/2012 însă, în urma întâlnirii din 30 ianuarie 2013 cu A. și N., aceasta din urmă l-a convins pe D. că este mai bine să încheie un nou contract cu I. și J..

În cele din urmă, s-a încheiat un alt contract notarial (denumit scrisoare de intenție) între D., J. și I., în data de 14 februarie 2013.

A avut loc apoi întâlnirea din 07 februarie 2013 la domiciliul primarului DD. din localitatea Slănic Moldova, județul Bacău, la care au participat inculpatul D., inculpata M., inculpatul I., inculpatul K., precum și reprezentanții unor instituții implicate în procesul de retrocedare a pădurilor revendicate de inculpatul D. Scopul aceste întâlniri în opinia acuzării a fost acela de a-l convinge pe inculpatul D. că inculpații K. și I. dețin situația sub control și prin influența pe care o au îi pot determina pe cei implicați în procesul de retrocedare să grăbească această activitate.

În continuare, în actul de sesizare s-a reținut că, față de eșecul lui I., J. și K. în punerea în executare a deciziei 231/R/2012, A. a reluat legătura cu E. acesta fiind interesat în semnarea unei convenții cu D..

Astfel, B. l-a abordat pe A. și i-a solicitat să intermedieze o întâlnire cu D., invocând drept pretext dorința de a-l cunoaște personal. La data de 03 aprilie 2013, D. s-a întâlnit în București cu FF., care i-a spus că A. i-a propus lui GG. că îi dă 500 € la HA ca să ajute, dar pe schema cu I..

Conform acuzării, E. l-a cunoscut prima dată pe B. la Hotel x, prin intermediul lui O., primarul comunei Căiuți din județul Bacău, ocazie cu care i l-a prezentat și pe fiul său G., între aceștia efectuându-se și schimbul numerelor de telefon.

Apoi, odată cu antecontractul din aprilie 2013, s-a încheiat și contractul de mandat, prin care E. se angaja să facă demersuri pentru întocmirea documentațiilor aferente terenurilor și efectuarea tuturor demersurilor necesare în vederea punerii în posesie, obținerii titlului de proprietate, intabulării dreptului meu de proprietate în Cartea Funciară și reprezentării mele în fața autorităților locale, precum și a oricăror persoane fizice sau juridice, în acest scop.

S-a arătat că, anterior încheierii contractului cu D., E. i-a solicitat lui B. sprijinul în fața autorităților din județul Bacău și acordul pentru a folosi numele său ca argument determinant pentru încheierea contractului cu D..

Prețul convenit cu E. pentru înstrăinarea întregii suprafețe de teren restituită conform deciziei civile nr. 231/R/2012 din 17.04.2012 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul civil nr. x/2010, a fost de 2.500 (douămii cinci sute euro) Eur/hectar.

Prin contract E. s-a obligat ca până la data de 14 noiembrie 2013 să obțină și să prezinte promitentului - vânzător documentul de punere în posesie pentru primul corp de proprietate, mai exact pentru suprafața de 11.620 ha teren forestier situat pe raza comunelor Dofteana, constituind domeniul forestier "HH. și II.", aceste domenii fiind exact acelea care au aparținut Fondului Funciar Rural înainte de deposedarea abuzivă.

S-a mai susținut că în data de 18 aprilie 2013, D. a purtat o discuție cu E., iar acesta din urmă s-a obligat să pună în posesie un lot în 35 de zile, dar vrea contract pe toată suprafața iar, a doua zi, în data de 19 aprilie 2013, D. s-a întâlnit cu A. și B. la x.

Apoi, în data de 20 aprilie 2013, E. i-a trimis inculpatului A., pe e-mailul x@x.com, următorul mesaj: Stimate domnule profesor, conform discuției telefonice purtate și în spiritul întâlnirii avute, am dat o formă simplă draftului de contract. Aștept cu interes părerea d-voastră, atașând mesajului un contract de mandat între D. și E.. La data de 21 aprilie 2013, la Hotel x din București, D. s-a întâlnit din nou cu B..

La data de 22 aprilie 2013, inculpații D. și E. au încheiat la notarul BNP JJ. promisiune de vânzare cumpărare pentru suprafața de 43277 ha dobândită prin decizia civilă nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna la prețul de 2500 euro/ha. Prin respectivul contract, E. s-a obligat ca până la data de 15 iunie 2013 să obțină și să prezinte promitentului vânzător documentul de punere în posesie pentru primul corp de proprietate fie pădurea KK. în suprafață de 6302 ha, fie pădurea HH. în suprafață de aproximativ 7618 ha, în caz contrar promisiunea fiind reziliată de plin drept (pact comisoriu de grad IV).

Înainte de expirarea termenului din 15 iunie 2013, în data de 13 iunie 2013, D. a avut o întâlnire cu B. și K., notându-și în agendă că "s-a căzut la o înțelegere", făcându-se probabil referire la împrejurarea că B. l-a convins pe K. să nu se mai implice în chestiunea pădurilor.

Conform acuzării, la data de 24 iunie 2013, pentru a stabili modalitatea concretă în care urma să fie răsplătit B. pentru intervențiile sale, D. a avut o întâlnire în Brașov cu B. și G.. Întâlnirea dintre B., D. și G. a fost confirmată de declarațiile celor trei inculpați, însă aceștia au negat că s-ar fi discutat despre LL. la respectiva întrevedere, aspect neplauzibil în opinia acuzării având în vedere că actul adițional cu LL. s-a încheiat la data de 01 iulie 2013. Prin actul adițional autentificat cu nr. x din 01 iulie 2013, la BNP JJ., alături de E. a dobândit calitatea de promitent cumpărător S.C. LL. S.R.L., persoană juridică cipriotă controlată de G..

Conform acuzării, împrejurarea că inculpatul A. cunoștea despre existența contractului dintre D., E. și B. (prin S.C. LL. SRL) rezultă din aceea că A. îl trăgea efectiv la răspundere pe B. atunci când nu-și respecta promisiunile sau când apăreau probleme (contestații ale Direcției Silvice Bacău/Romsilva etc), această relație nefiind una colegială, ci mai degrabă una specifică unui cumpărător-traficant de influență.

În ceea ce îl privește pe O., s-a reținut în rechizitoriu că prin intermediul său, acesta fiind primarul Comunei Căiuți din județul Bacău, a reușit să-l capaciteze pe numitul B., deputat în Parlamentul României la vremea respectivă, care avea rolul de a-și folosi influența politică la nivelul instituțiilor și autorităților publice din județul Bacău și de la nivel central pentru urgentarea atingerii obiectivelor stabilite în antecontract. Tot prin intermediul lui O., E. a reușit-i cunoască pe toți primarii implicați în procesul de punere în executare a deciziei nr. 231/R/2012. De asemenea, rolul acestuia era și acela de a-l informa pe E. despre starea de spirit din rândul organelor cu atribuții în materie și noutățile apărute, în special a funcționarilor de la Direcția Silvică Bacău sau a altor colegi primari cu care interacționează prin prisma atribuțiilor de serviciu.

La data de 03 decembrie 2013, fiind la Tribunalul Covasna, imediat după ce au aflat că Înalta Curte de Casație și Justiție dispusese suspendarea cauzei 2209/119/2013 având ca obiect revizuirea deciziei 231/17.04.2012, inculpatul D. a purtat o discuție cu M. din care rezultă că B. nu s-a ținut de promisiune, nu a intervenit la P., directorul general al Romsilva, astfel că urmează să-i solicite lui E. să-l scoată din contract pe B., prin LL. S.R.L..

Cu privire la inculpatul P., s-a reținut în actul de sesizare că D., prin intermediul lui A., E. și B., a urmărit să-i determine pe reprezentanții Romsilva, mai exact pe directorul general P., președinte MM. Timiș, să nu mai atace în instanță deciziile comisiei județene Bacău (fapt care este de natură să tergiverseze eliberarea titlului de proprietate) sau să renunțe la judecată acolo unde deja s-au demarat procesele civile.

Inculpatul B. a discutat despre problema restituirii suprafețelor de pădure cu inculpații D., E. și A.. Astfel, în discuția din data de 09.09.2013 purtată cu E., parlamentarul îi explică acestuia că directorul Direcției Silvice Bacău - EE. va fi chemat la București, pentru a fi influențat în privința demersurilor efectuate pentru restituirea în natură a celor 43.277 ha pădure. Numele lui EE. apare și în contextul în care parlamentarul trimite pe una dintre apropiatele sale să discute cu o persoană în "problema cu EE.". Trebuie subliniat în acest context că potrivit datelor deținute, în cursul lunii septembrie, directorul general al ROMSILVA, P., 1-a chemat pe EE. cu privire la suprafețele de teren împădurit vizate de D..

Din probe, conform acuzării, a rezultat că atât A., cât și E. i-au solicitat în mod direct lui B. să intervină pe lângă directorul general Romsilva, care, la rândul său trebuia să dispună juriștilor din cadrul Romsilva și ai DS Bacău să aibă o atitudine necombatantă, ceea ce, conform acuzării, s-a și petrecut.

În acest context este de menționat faptul că în luna decembrie 2013, după ce a aflat că jurista NN. din cadrul Romsilva a depus cererea de strămutare la ÎCCJ, obținând totodată și suspendarea judecății dosarului x/2013, P. a dispus ca NN. să nu mai reprezinte RNP Romsilva în cauzele ce privesc OO. și să nu mai facă deplasări în afara Bucureștiului, ceea ce a afectat în mod direct drepturile patrimoniale și interesele legitime ale acesteia.

Cererea de strămutare a cauzei de revizuire, conform acuzării, a creat o stare de agitație în rândul membrilor grupului, deoarece era de natură să ducă la tergiversarea punerii în posesie și a eliberării titlului de proprietate.

Influența lui B. asupra Romsilva și faptul că a solicitat să nu se mai facă noi acțiuni în instanță sunt confirmate, conform acuzării, și de împrejurarea că P., directorul general al Romsilva solicitase anterior unui angajat, inginerul PP., să dea o declarație scrisă în sensul că nu mai are noi documente care să stea la baza unei cereri de revizuire.

Cu privire la punerea în executare a deciziei civile nr. 231/R/2012 prin intermediul inculpaților F., H. și L., s-a reținut în actul de sesizare că, având în vedere că demersurile efectuate de inculpatul B. nu au dus la rezolvarea imediată a obiectivelor din contractul încheiat de E. și D., în cauză a intervenit un alt grup infracțional organizat, format din inculpații F., H. și L..

Legătura dintre grupurile constituite în jurul punerii în executare a deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna (menționate anterior) și acest grup o face relația dintre E. și H.. Astfel, fiecare dintre cei doi este specializat în evaluarea pădurilor și colaborează cu fonduri de investiții din străinătate. Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei acuzarea reține că E. și H. au fost asociați în mai multe afaceri cu păduri. De asemenea, aceștia s-au asociat pentru a efectua demersuri în vederea obținerii unei suprafețe de pădure de peste 63.000 de ha din județul Buzău, fiind mandatarii numitului QQ..

Acuzarea reține că, deși E. și H. sunt asociați și împart veniturile atunci când colaborează pe un anumit proiect, cei doi fac parte din grupuri infracționale diferite, au cercuri de cunoștințe diferite, care nu se intersectează. E. are cunoștințe în lumea politică, în timp ce H. are cunoștințe în rândul membrilor masoneriei. Având în vedere o posibilitate de câștig din vânzarea celor 43.227 de ha, E. a încercat să grăbească punerea în executare și vânzarea terenului forestier, implicându-i astfel pe H. și cercul său de prieteni, în special, pe F. și L. zis L..

Conform acuzării, în cadrul grupului format din H., F. și L., rolurile au fost împărțite astfel: H. este specialist în terenuri forestiere și finanțator al grupului, L. este specialist în terenuri agricole, iar F. are foarte multe conexiuni în lumea masonilor și printre cei mai importanți oameni politici din RR. (SS., TT., UU., VV. etc).

Din dorința de a nu pierde oportunitatea unui câștig de bani, fiecare dintre membrii grupului infracțional organizat a încercat să își aducă contribuția apelând la toți cei pe care îi cunoșteau: F., WW., VV., XX., SS., UU., YY.. Scopul principal al grupului era găsirea unei căi de comunicare cu directorul general al RNP Romsilva, inculpatul P., pentru a-i dispune acestuia să aibă o anumită atitudine referitoare la toate procesele în care era implicată D.S. Bacău, respectiv să renunțe la cauzele deja introduse și să nu mai formuleze în viitor procese noi privind OO. de la Bacău.

Acuzarea a reținut că în luna septembrie 2014 inculpatul E. s-a întâlnit cu inculpatul H. și suspectul YY. într-un mall din mun. Ploiești, ocazie cu care le-a expus "problema de la Bacău". Ulterior, problema a fost discutată cu inculpatul F., care la rândul său "s-a interesat" de ce se opune Romsilva. Atât E. cât și H. și F. aveau reprezentarea că inculpatul YY. este angajat al unui serviciu secret român care îi va ajuta cu "rezolvarea problemelor", inclusiv cu intervenții pe lângă judecători de la Tribunalul Sibiu sau de la alte instanțe de judecată.

Din cele expuse a rezultat faptul că pentru a realiza scopul urmărit respectiv dobândirea celor 43000 ha pădure retrocedate inculpatului D., inculpatul E. a acționat atât împreună cu inculpatul B., dar a abordat și membrii grupului format din inculpații F., L., H., care dată fiind miza economică importantă și comisionului afacerii, au promis că vor interveni pe lângă funcționari sau persoane influente în sfera politică, în scopul traficării influenței asupra directorului Romsilva, ceea ce au făcut în concret în acest scop.

Inculpatul F. i-a cerut sprijinul lui VV., ministrul Mediului, acesta afirmând că s-ar putea rezolva dacă Romsilva nu mai acționează. Tot pentru rezolvarea problemei, cu știința sa, H. și L., s-au deplasat la biroul inculpatului P., obținând de la acesta din urmă promisiunea de inacțiune în cazul retrocedării de la Bacău. Ulterior, datorită acțiunilor Romsilva, inculpatul F. împreună cu H. au apelat la serviciile lui XX., acesta promițându-le că va interveni pe lângă funcționari din Romsilva, de la nivel central și local (Bacău), în schimbul unei procent din comisionul de 4 milioane de euro pe care trebuia să-l primească grupul dacă rezolva problemele.

Ca și în cazul celorlalți inculpați, demersurile membrilor grupului nu au fost duse la îndeplinire, organele judiciare intervenind și stopând activitatea infracțională.

Cu privire la latura civilă a cauzei, prin plângerea penală formulată de către Regia Națională a Pădurilor Romsilva - Direcția Silvică Bacău la data de 03.08.2012 împotriva magistraților judecători de la Tribunalul Covansa, secția Civilă, reprezentanții acestei instituții au precizat că aceștia exercitându-și cu rea-credință atribuțiile de serviciu în mod defectuos, au cauzat o vătămare a intereselor statului și RNP Romsilva în valoare de 1.421.800.870,50 RON (echivalentul a 303.888.615 euro).

S-a precizat faptul că la data de 30.12.2014 prin adresa nr. x Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală Juridică a formulat o cerere de constituire ca parte civilă în dosarul penal cu numărul unic 63/P/2012, solicitând restabilirea situației anterioare pronunțării deciziei civile nr. 231/R/17.04.2012 de Tribunalul Covasna, prin reîntregirea imobilelor în proprietatea publică a statului.

De asemenea, la data de 16.01.2015 NN. a formulat o cerere de constituire de parte civilă în dosarul penal cu numărul unic 63/P/2012 solicitând obligarea inculpaților în solidar la plata sumei de 500.000 euro reprezentând daune morale.

S-a solicitat instanței să dispună confiscarea specială a sumei de 20.000 de euro echivalentul în RON reprezentând contravaloarea bunurilor primite drept mită de către inculpatul C.. În consecință prin ordonanța procurorului din data de 08.01.2015 a fost dispusă instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri imobile: Imobil (teren în suprafață de 100 mp și construcție casă de cărămidă) situat în municipiul Sf. Gheorghe, județul Covasna, înscris în CF nr. x Sfântu Gheorghe la A1 nr. top x și al A1.1 sub număr nr. cad. x top x; Imobil (teren în suprafață de 163 mp) situat în municipiul Sf. Gheorghe, județul Covasna, înscris în CF nr. x Sfântu Gheorghe la A1 nr. cad/top x; Imobil (teren în suprafață de 180 mp) situat în municipiul Sf. Gheorghe, județul Covasna, înscris în CF nr. x Sfântu Gheorghe la A1 nr. cad/topo x;aparținând inculpatului C. ca bunuri comune împreună cu soția sa ZZ., în vederea confiscării speciale potrivit prevederilor art. 112 C. pen. și art. 289 alin. (3) C. pen. prin echivalent până la concurența sumei de 20.000 euro primită cu titlu de mită de către inculpatul C.. Prin procesul-verbal din data de 09.01.2015 a fost pus în aplicare sechestrul asupra bunurilor imobile aparținând inculpatului C., bunuri estimate la valoarea de 212.920 RON.

Deși prin declarația notarială din ianuarie 2015 inculpatul D. a renunțat la drepturile care s-au născut prin decizia nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna, s-a apreciat de către acuzare că în felul acesta nu s-a stins acțiunea civilă.

Conform Rechizitoriului recuperarea prejudiciului se poate face în prezenta cauză numai prin desființarea hotărârii judecătorești și repunerea părților în situația anterioară.

Prin încheierea din data de 18 martie 2015, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară, s-au admis, în parte, excepțiile formulate de inculpații C., I., J., N., P., F., H., L..

S-a constatat neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr. x al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov și s-a dispus remedierea descrierii faptelor reținute în sarcina inculpaților, remediere realizată prin Ordonanța nr. 268/III-13/2015 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Brașov din 23 martie 2015. S-au menținut dispozițiile de trimitere în judecată din cuprinsul rechizitoriului din 20 ianuarie 2015 al D.N.A. S.T. Brașov.

Prin Ordonanța nr. 268/III-13/2015 din 23 martie 2015 dată în dosarul nr. x/2014 a fost precizată, conform acuzării, data săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, descrisă în Rechizitoriu, la secțiunea în drept, punctul 2, cu privire la inculpatul P., ca fiind 21 martie 2014 (așa cum i-a și fost adusă la cunoștință acuzația în faza de urmărire penală).

Referitor la punctul 2, data săvârșirii infracțiunii de luare de mită de către C. este perioada 09-21 iunie 2010.

Referitor la punctul 3, data săvârșirii infracțiunii de luare de mită de către C. este: perioada 25 ianuarie 2012- 02 aprilie 2012, când inculpatul C. i-a solicitat suma de 50.000 de euro inculpatului A., iar suma de 10.000 de euro a primit-o efectiv în perioada mai- iunie 2013.

Referitor la punctul 2, data săvârșirii infracțiunii de trafic de influență de către I. este 11 octombrie 2012, ocazie cu care s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare dintre D., I. și J..

Referitor la punctul 3, data săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență de către I. este 02 noiembrie 2012, ocazie cu care s-a încheiat și contractul de asistență juridică cu K..

Referitor la punctul 2, data săvârșirii infracțiunii de trafic de influență de către J. împreună cu I. este 11 octombrie 2012, ocazie cu care s-a încheiat antecontractul de vânzare cumpărare dintre D., I. și J. .

Cu privire la modalitatea în care inculpata N. a ajutat grupul infracțional s-a arătat că a ajutat grupul infracțional compus din inculpații A., D., J., I., K., respectiv A., D., B., G., E. prin oferirea de consultanță juridică membrilor grupului, prin sfătuirea membrilor grupului infracțional în sensul săvârșirii de infracțiuni (de exemplu să cumpere influență de la B.), prin implicarea în mod direct în rezolvarea ilicită a unor probleme juridice apărute în interiorul grupului (ex: intervenția efectuată în data de 03 februarie 2014 pe lângă un coleg judecător de la Tribunalul Sibiu cu scopul de a obține un termen mai scurt pentru revizuirea în care era parte un membru al grupului (D.) sau abordarea colegilor judecători AAA. și BBB. din cadrul Tribunalului Brașov referitor la procesul civil aflat pe rolul acelei instanțe dintre D., I. și J.) sau prin oferirea de informații despre procesul în care era implicat D. și pe care-l soluționa colega de birou sau prin sprijinirea lui A. să îl convingă pe D. să accepte încheierea unui nou contract cu I. și J., în condițiile în care știa că aceștia desfășoară activități infracționale.

Referitor la activitatea de sprijinire morală, pentru care este acuzată N. acuzarea a arătat că aceasta constă în crearea față de cei doi inculpați, A. și D., a unei stări psihice favorabile comiteri infracțiunii de cumpărare de influență de la B., dându-le curaj pentru aplicarea hotărârii infracționale luate și întărindu-le intenția de a săvârși fapta penală.

Cu privire la P., s-a arătat că a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 367 C. pen. în modalitatea sprijinirii unui grup infracțional. Referitor la data săvârșirii infracțiunii de la punctul 1 acuzarea arată că aceasta este luna septembrie 2013, când a început să se comită infracțiunea prevăzută de art. 367 C. pen. de către inculpatul P..

Data săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu, descrisă în Rechizitoriu, la secțiunea În drept, punctul 2, cu privire la inculpatul P., este 21 martie 2014 (așa cum i-a și fost adusă la cunoștință acuzația în faza de urmărire penală).

Inculpații F., H., L. s-au constituit într-un grup infracțional organizat începând cu data de 31 ianuarie 2013, odată cu încheierea contractului de agenție dintre inculpatul H. și CCC. privind DDD., din județul Suceava, în suprafață de 39885 ha.

Cu privire la data săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență descrisă în Rechizitoriu, la secțiunea În drept, punctul 2, acuzarea a arătat că inculpatul F. a săvârșit infracțiunea în data de 8 septembrie 2014. Mai exact, după ce, la solicitarea lui L., F. a stabilit o întâlnire cu VV., Ministrul mediului, solicitându-i fără succes să intervină pe lângă directorul general Romsilva, P., F. a stabilit întâlnirea cu XX., care a avut loc în data de 08 septembrie 2014, în București, la Universitate.

Inculpații H., F. și L. s-au constituit într-un grup infracțional organizat începând cu data de 31 ianuarie 2013, odată cu încheierea contractului de agenție dintre inculpatul H. și CCC. privind DDD., din județul Suceava, în suprafață de 39885 ha. Astfel, constituirea acestora într-un grup rezultă atât din declarațiile celor trei inculpați cât și din declarația martorului WW. .

Cu privire la data săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență descrisă în Rechizitoriu, la secțiunea În drept, punctul 2, s-a arătat că inculpatul H. a săvârșit infracțiunea în data de 8 septembrie 2014.

Cu privire la data săvârșirii infracțiunii de cumpărare de influență descrisă în Rechizitoriu, la secțiunea În drept, punctul 2, s-a arătat că inculpatul L. a săvârșit infracțiunea în data de 8 septembrie 2014.

S-a dispus începerea judecății în cauza privind pe inculpații A., D., C., I., J., K., E., B., G., N., M., O., P., F., H., L..

S-au respins, ca nefondate, cererile și excepțiile formulate de inculpații C., I., J., K., N., P., F., H., L., E. și care nu au făcut obiectul încheierii din data de 18 martie 2015.

S-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de inculpatul C., de sesizare a Curții Constituționale cu excepțiile de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 374 alin. (7), art. 123 alin. (2), art. 110 alin. (5) teza a II-a C. proc. pen.

Prin încheierea nr. 155 din 3 iunie 2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 2 judecători de cameră preliminară în dosarul nr. x/2015 s-au respins, ca nefondate, contestațiile formulate de contestatorii inculpați C., F., H., XX., I., K., L. și P. împotriva încheierii nr. 230 din data de 25.03.2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția Penală, în dosarul nr. x/2015.

Pe parcursul judecății cauzei, prin încheierea din 27 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție a fost disjunsă cauza cu privire la inculpatul XX., dispunându-se formarea unui nou dosar, iar prin sentința penală nr. 45 din 27 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2017, constatând că la dosar s-a depus certificatul de deces seria x, emis de Consiliul local al sectorului 1 București la data de 09.12.2016 din care rezultă că XX. a decedat la data de 09.12.2016, în baza art. 396 alin. (6) din C. proc. pen. raportat la art. 16 alin. (1) lit. f) teza a treia din C. proc. pen., a încetat procesul penal cu privire la XX., pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) din C. pen. trafic de influență, prev. de art. 291 alin. (1) din C. pen., raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000; în final cu aplicarea art. 38 alin. (1) din C. pen. și art. 5 din C. pen.

2

din Legea nr. 78/2000 și art. 297 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 309 C. pen.; constituirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen. și cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000. (pct. 1-3 din rechizitoriu).

b) Conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul A. (pct. 4 și 5 din rechizitoriu) din două infracțiuni de cumpărare de influență, prevăzute fiecare de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 38 alin. (1) C. pen. și art. 5 C. pen., într-o singură infracțiune de cumpărare de influență, prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 5 C. pen.

În baza art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 și cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărare de influență.

Conform art. 67, 66 C. pen., a fost interzis, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 3 ani, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), d) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.

Conform art. 65 alin. (1) C. pen., a interzis ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

Conform art. 72 alin. (1) C. pen., a fost dedus din pedeapsa stabilită durata măsurilor preventive (reținere, arestare preventivă și durata arestului la domiciliu) de la 20.11.2014 la 29.06.2015.

b) Conform art. 386 alin. (1) C. proc. pen.., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul B. (pct. 3 din rechizitoriu): din infracțiunea de spălare a banilor, prevăzută de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002, în instigare la infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002;

Conform art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. b) teza I C. proc. pen.., a fost achitat inculpatul B., pentru instigare la infracțiunea de spălare a banilor prevăzută de art. 47 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002.

c) În baza art. 291 alin. (1) C. pen. raportat la art. 7 lit. a) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 396 alin. (10) C. proc. pen.., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și cu aplicarea art. 5 C. pen., a fost condamnat inculpatul B. la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

Conform art. 67, 66 C. pen., a fost interzis, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de 3 ani, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 66 lit. a), b), d) C. pen., respectiv: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și dreptul de a alege.

Conform art. 65 alin. (1) C. pen., a fost interzis, ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prevăzute la art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., a căror exercitare a fost interzisă ca pedeapsă complementară.

Conform art. 72 alin. (1) C. pen., a fost dedusă din pedeapsa stabilită durata măsurilor preventive (reținere, arestare preventivă și durata arestului la domiciliu) de la 28.10.2014 la 29.06.2015.

2

din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. (1) C. pen. raportat la art. 309 C. pen.

b) Conform art. 396 alin. (5) raportat la art. 16 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.., a fost achitat inculpatul C. pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 289 C. pen. raportat la art. 7 alin. (1) lit. b)

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă