POMA CORDOVA ET HUAMANI HUAMANI c. ITALIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Radiation du rôle
POMA CORDOVA ET HUAMANI HUAMANI c. ITALIE (CtEDO, 2007)
SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cererea nr. 33801/05 prezentată de David Ivan POMA CORDOVA și Olivia Getrudes HUAMANI HUAMANI împotriva Italiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care se află la 30 august 2007 într-o cameră compusă din F. Tulkens, președinte, dnii A.B. Baka, I. Cabral Barreto, R. Türmen, V. Zagrebelsky, A. Mularoni, D. Popović, judecători, și dlui Dolle, graffière de secțiune Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 20 septembrie 2005, având în vedere decizia Curții de a invoca art. 29 alineatul (3) din convenție și de a examina în comun admisibilitatea și fondul cauzei, având în vedere decizia de a trata cu prioritate cererea în temeiul articolului 41 din Regulamentul de procedură al Curții, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de către reclamanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie FĂCUTE recurentele, domnul David Ivan Poma Cordova și domnul Olivia Getrudes Huamani Huamani, sunt resortisanți peruvieni, născuți în 1980 și, respectiv, 1978, și reședința la Bologna. Ei sunt reprezentați în fața Curții de către M. Dl Zanetti, avocată la Bologna. Guvernul italian (atlée) este reprezentat de agentul său, dl. I.M. Braguglia, și co-adjunctul său, dl. N. Lettieri. Circumstanțele de la speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La 3 iulie 2005, reclamantul a fost spitalizat la Bologna din cauza unei răni grave la ochi stângi. La 8 iulie 2005, prefectul de la Bologna a fost expulzat din funcție deoarece acesta a intrat ilegal în Italia și a rămas fără permis de ședere. Decizia a fost notificată în aceeași zi reclamantului, care a fost arestat de poliție și a condus la centrul de detenție temporară local. La 11 iulie 2005, judecătorul de pace de la Bologna a refuzat să valideze menținerea în centrul de detenție pe motiv că condițiile grave de sănătate La 8 august 2005, reclamantul a fost operat cu retină. La 31 august 2005, reclamantul a contestat decizia prefectului în fața judecătorului de pace de la Bologna, subliniind că prefectul nu a ținut seama de ceea ce trebuia să suporte o nouă intervenție chirurgicală înainte de sfârșitul anului, că în mod direct ar împiedica participarea la proces împotriva agresorilor săi și să se îngrijească de nevoile concubinei sale (rectora) și ale copilului lor nenăscut. În decizia sa din 3 septembrie 2005, judecătorul a respins cererea, susținând: 1) că reclamantul a beneficiat de asistența medicală prevăzută de lege (îngrijiri urgente sau esențiale) și nu a demonstrat necesitatea altor intervenții urgente ; 2) că o încălcare a dreptului de a se apăra în timpul procesului penal nu putea avea loc deoarece prezența la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 20 septembrie 2005, președintele care funcționa în cadrul Secțiunii a decis să suspende judecarea cererii de aplicare a art. 39 din Regulamentul Curții privind suspendarea deportării, în așteptarea depunerii la grefă a anumitor documente de către părți. La 26 octombrie 2005, în lumina informațiilor primite și ținând cont de circumstanțele din speță, președintele a decis să nu indice guvernului italian măsura provizorie în cauză. La 4 noiembrie 2005, reclamantul s-a ocupat de casarea împotriva deciziei judecătorului de pace de la Bologna. La 1 decembrie 2005, reclamantul a fost operat pentru a doua oară. La 19 ianuarie 2006 s-a născut fiica reclamanților. Printr-o hotărâre din 9 iunie 2006, depusă la grefa din 22 septembrie a aceluiași an, Curtea de Casație a primit recursul reclamantului. Ea a pronunțat decizia judecătorului de pace și a anulat decizia prefectului de la Bologna, considerând că dreptul la prestații medicale și spitaliere esențiale nu ar trebui să se limiteze la îngrijirile de urgență, ci: Curtea de Casație a considerat că al doilea punct al recursului, referitor la existența unei situații de concubinare, era absorbit de primul și nu laexaminat. Dreptul și practica internă relevante Dispozițiile naționale privind imigrația sunt conținute în principal în Decretul legislativ nr 286 din 25 iulie 1998 (testo unico delle disposizioneni se referă la disciplina dell 1. Retragerea nu poate fi niciodată ordonată către un stat în care .. ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................. (2) Nu pot fi expulzați decât în cazurile prevăzute în art. 13 alin. (1) [motive de ordine publică și de securitate internă], străinii aparținând următoarelor categorii: minorii; aceștia au totuși dreptul de a-și urma părinții expulzați persoanele care dețin un permis de ședere, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 9 [din motive de ordine publică și de securitate internă sau în cazul persoanelor suspectate de a se angaja în activități ilegale care permit aplicarea unor măsuri preventive în sensul Legii nr. 1423 din 1956 sau nr. 575 din 1965] persoanele care au membri ai familiei lor (maximum 4 din gradul) de cetățenie italiană cu care coexistă femeile însărcinate și femeile care au născut de mai puțin de șase luni. 376 din 27 iulie 2000, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional textul scrisorii (d) din articolul menționat anterior, în măsura în care nu prevedea interdicția de a expulza soțul care locuia împreună cu soția sa însărcinată sau care a născut de mai puțin de șase luni. GRIFS Invocând articolele 3, 6 și 8 din convenție, reclamanții se plâng că expulzarea ar plasa primul reclamant în dreptul de a fi tratat în mod corespunzător în țara sa, extinzând astfel un tratament contrar articolului 3, ar împiedica participarea la proces împotriva agresorilor săi și ar încălca dreptul lor la respectarea vieții lor de familie. De asemenea, reclamanții se plâng de o încălcare a articolului 1 alineatul (2) din Protocolul nr. 7 coroborat cu art. 13 din convenție, întrucât procedura în fața judecătorului de pace nu ar fi fost echitabilă. La art. 13 din convenție ar fi în sfârșit încălcată deoarece căile de atac prevăzute de dreptul intern pentru a se opune unei măsuri de expulzare nu ar fi efective. În observațiile prezentate grefei înainte de hotărârea Curții de Casație din 9 iunie 2006, reclamanții au solicitat revocarea decretului de încuviințare, în special pentru a permite reclamantului să continue să fie tratat și familiilor acestora să rămână pe teritoriul italian. În plus, ei susțineau că nașterea fiicei lor și faptul că reclamantul n-a avut niciodată probleme nici cu justiția italiană, nici cu cea din țara sa erau elemente esențiale pentru a decide să nu se deporteze. Guvernul, pe de altă parte, considera existența chiar a unei vieți de familie, evidențiind, printre altele, intrarea și permanența în Italia a reclamantului, precum și absența mijloacelor de subzistență În opinia sa, nimic nu dovedește că, în caz de expulzare în Peru, reclamantul ar risca să nu fie tratat corect și că reclamanta și fiica lor nu l-ar putea urma. În observațiile sale din 5 decembrie 2006, consiliul reclamanților sublinia rezultatul pozitiv al recursului în casare, dar a considerat că anularea deciziei de expulzare a reclamantului nu a generat automat acordarea unui permis de ședere. în prezent acționează pentru a executa hotărârea Curții de Casație la prefectura Bologna și pentru a se asigura că David Poma poate fi reglementat pe teritoriul italian, consiliul reclamanților solicita Curții să primească cererea și să acorde despăgubiri adecvate. Potrivit Curții, este necesar să se verifice în primul rând dacă hotărârea Curții de Casație este de natură să o determine să decidă să șteargă cererea de rol în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din convenție, în temeiul căreia Curtea poate decide în orice moment al procedurii să elimine o cerere din rol atunci când circumstanțele permit încheierea [...] că, pentru orice alt motiv pe care Curtea îl consideră existență, nu se mai justifică continuarea examinării cererii. Cu toate acestea, Curtea continuă examinarea cererii în cazul în care respectarea drepturilor omului garantate de Convenție și a protocoalelor sale impune acest lucru. Din termenii acestei dispoziții reiese că Curtea dispune de o mare libertate în ceea ce privește identificarea motivelor care ar putea fi reținute pentru a proceda la o radiere pe acest temei, cu toate acestea, având în vedere că acestea trebuie să se afle în circumstanțele specifice fiecărei cauze (asociația SOS atentate și Beatrix de Boëry c. Franța (dec.) [GC]), n 76642/01, 4 octombrie 2006, § 35. Jurisprudența sa oferă o astfel de jurisprudență. Curtea a statuat, de exemplu, că, în anumite circumstanțe, poate fi indicat să se elimine o cerere din rol pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamantul dorește ca examinarea cauzei Õ să aibă loc (a se vedea Hotărârea Tahsin Acar c. Turcia [GC] din 6 mai 2003, n 26307/95, §§ 75-77, EHR 2003-VI; a se vedea, printre altele, Hotărârea Akman c. Turcia (radiation), din 26 iunie 2001, n 37453/97, EHR 2001-VI, Haran Turcia, din 26 martie 2002, n 2554/94, Meriakri c. Moldova (radiație), din 1 martie 2005, n 53487/99 și Van Houten c. Țările de Jos (radiație) din 29 septembrie 2005, n 25149/03, EHR 2005-IX. De asemenea, Comisia a procedat astfel în cazurile în care reclamanții au încheiat cu autoritățile interne un acord sau o tranzacție care, într-o mare măsură, era satisfăcătoare pentru revendicările pe care le formulau pe teren, pierzându-și astfel calitatea de victimă (a se vedea, de exemplu, Hotărârile Calio și alții (radiație), nr 52332/99 din 19 mai 2005 și La Rosa și Alba c. Italia (radiație), nr. 58274/00 din 28 iunie 2005. În speță, hotărârea Curții de Casație a avut în mod indiscutabil efectul de a priva de orice temei obiecțiunile reclamanților. Poma Cordova poate continua să fie tratată și să rămână pe teritoriul italian la reclamantă și la fiica lor. Pe de altă parte, presupusa lipsă de echitate a procedurii în fața judecătorului de pace, precum și lipsa de eficacitate a căilor de atac interne în materie de expulzare au fost distruse prin anularea deciziei prefectului de la Bologna din 8 iulie 2005. În cele din urmă, Curtea consideră că mai mult de un motiv pentru respectarea drepturilor de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dolle F. Tulkens Modulul Președinte