ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 865/2023
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 865/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)
Ședința publică din data de 17 februarie 2023
Asupra căii de atac de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Reclamanta A. a formulat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României cerere de chemare în judecată referitor la nerespectarea legii privind majorarea punctului de pensie, cum prevede art. 86 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 127/2019, așa cum a fost votată de Parlamentul României și promulgată de Președintele României, cerere înregistrată pe rolul Tribunalului București la data de 04.03.2021 sub nr. x/2021.
Prin Sentinta civilă nr. 3337 pronunțată la data de 11.05.2021, Tribunalul București a admis excepția de necompetență materială și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.
Pe rolul Curții de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal cauza a fost înregistrată la data de 24.06.2021 sub nr. x/2021.
Hotărârea primei instanțe
Prin sentința civilă nr. 183/2021 pronunțată la data de 28 septembrie 2021, Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal a respins excepția inadmisibilității acțiunii și excepția lipsei calității procesuale pasive, și a respins acțiunea ca nefondată.
Calea de atac exercitată
Împotriva sentinței judecătorești nr. 183/2021 din 28 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați – secția contencios administrativ și fiscal a declarat apel reclamanta A..
I. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând cu prioritate în conformitate cu art. 248 C. proc. civ. excepția inadmisibilității căii de atac invocată din oficiu, Înalta Curte constată următoarele:
Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ., care transpune în plan legislativ principiul procedural al legalității căii de atac, hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta.
În materia contenciosului administrativ acționează dispoziția legală consacrată de prevederile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 potrivit căreia: "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare."
Înalta Curte constată că împotriva sentinței nr. 183/2021 pronunțată la data de 28 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a formulat calea de atac a apelului, cu toate că în dispozitivul hotărârii atacate în mod corect s-a indicat calea de atac a recursului.
Potrivit art. 22 alin. (4) prima teză din C. proc. civ., judecătorul dă sau restabilește calificarea juridică a actelor și faptelor deduse judecății, chiar dacă părțile le-au dat o altă denumire.
Astfel cum s-a reținut și prin Decizia nr. 19/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, recalificarea căii de atac în condițiile art. 457 alin. (4) din C. proc. civ. poate fi dispusă numai atunci când partea a exercitat o cale de atac greșită, ca efect al mențiunii inexacte sau lipsei mențiunii din hotărârea atacată, cu privire la calea de atac ce trebuie exercitată, pentru că numai atunci este justificată din punct de vedere procedural curgerea unui nou termen pentru declararea/motivarea căii de atac prevăzute de lege.
Or, în cazul de față instanța nu poate proceda la recalificarea căii de atac formulate, având în vedere că în dispozitivul sentinței atacate s-a consemnat corect calea de atac a recursului.
În cazul în care instanța de judecată ar proceda în toate situațiile la recalificarea căii de atac, determinând astfel curgerea unui nou termen pentru declararea/motivarea căii de atac prevăzute de lege, partea ar fi îndrituită să exercite orice cale de atac împotriva hotărârii judecătorești, independent de dispozițiile legale aplicabile și de mențiunea corectă din dispozitivul hotărârii atacate.
Or, art. 457 alin. (4) din C. proc. civ. nu prevede dreptul generic al părți de a exercita o cale de atac, ci dreptul acesteia la exercitarea căii de atac prevăzute de lege.
Totodată, nu se poate reține nicio eroare în denumirea cererii formulată de reclamanta A., din motivele invocate nu rezultă cu claritate scopul urmărit de parte în sensul de a se exercita calea de atac a recursului nefiind identificate motive de nelegalitate invocate ce se pot încadra în cazurile prevăzute de art. 488 C. proc. civ., nefiind incidente nici prevederile art. 152 din C. proc. civ.
În conformitate cu prevederile art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității căii de atac formulată și pe cale de consecință, va respinge ca inadmisibilă calea de atac formulată de reclamanta A. împotriva împotriva sentinței nr. 183/2021 din 28 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibilă calea de atac formulată de recurenta reclamantă A. împotriva sentinței nr. 183/2021 din 28 septembrie 2021 pronunțată de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 17 februarie 2023.