ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.02.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 779/2023

HOTĂRÂRE
15.02.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 779/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 15 februarie 2023

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1341/01.08.2022 pronunțată de Curtea de Apel București s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta UNIUNEA BAROURILOR DIN ROMÂNIA (UNBR).

S-a dispus suspendarea tezei finale a anexei nr. 1 pct. 2 din Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 210/10-11.12.2021 prin care fost modificat Regulamentul-cadru privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat și admitere în cadrul Institutului Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (în vederea dobândirii titlului profesional de avocat stagiar) și de primire în profesia de avocat a persoanelor care au absolvit examenul de definitivat în alte profesii juridice, respectiv a prevederilor "și cunoașterea de către acesta a dreptului român, potrivit prevederilor Anexei 4 pct. 3 a Legii nr. 200/20004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România" până la soluționarea în fond a acțiunii în anulare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Uniunea Barourilor din România, solicitând casarea hotărârii și respingerea cererii de suspendare.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului pentru nemotivare și pentru neîncadrare în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ., excepția lipsei de interes în formularea recursului.

Pe fond, a solicitat respingerea recursului, considerând că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, față de considerentele hotărârii pe care le apreciază ca fiind corecte, contrar criticilor formulate prin cererea de recurs.

La termenul de judecată din data de 15.02.2023, recurenta-pârâtă a invocat excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, respectiv a cererii de suspendare, sens în care a depus înscrisuri.

A arătat că reclamanta a fost primită în profesia de avocat începând cu data de 18.11.2022, sens în care nu mai justifică un interes pentru promovarea cererii de suspendare. Mai mult, prin întâmpinarea depusă, intimata-reclamantă a arătat că a promovat examenul de primire în profesie.

Soluția instanței de recurs

În ceea ce privește excepția nulității recursului, Înalta Curte reține că, potrivit prevederilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: (…) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Instanța constată că, motivele de nelegalitate despre care face vorbire dispoziția legală anterior menționată se referă, in primul rând, la indicarea considerentelor pentru care partea apreciază că hotărârea recurată este nelegală, lipsa acestora atrăgând sancțiunea nulității.

Sub aspectul temeiului de drept procesual, se reține că partea are obligația de a indica, în cuprinsul cererii de recurs, motivele de nelegalitate pe care le apreciază că sunt incidente însă este suficientă indicarea considerentelor pentru care hotărârea recurată este apreciată a fi nelegală, încadrarea în drept a acestora, într-unul dintre motivele de la art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. putând fi făcută chiar de către instanța de control judiciar din oficiu.

În speță, se constată că în cuprinsul cererii de recurs recurenta pârâtă, chiar dacă nu a încadrat în drept motivele de recurs, a indicat aspecte care pot fi încadrate în cazul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. referitor la pronunțarea hotărârii cu aplicarea greșită a normelor de drept material astfel că instanța de control judiciar poate trece la analiza incidenței acestora.

În consecință, se va respinge excepția nulității în baza prev. art. 489 alin. (2) C. proc. civ..

De asemenea, nu se poate reține că recurenta-pârâtă nu are un interes în formularea cererii de recurs, dat fiind faptul că este partea care a pierdut procesul în primă instanță, acțiunea fiind admisă cu consecința suspendării tezei finale a anexei nr. 1 pct. 2 din Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 210/10-11.12.2021, astfel că se va respinge excepția lipsei de interes în formularea recursului

În ceea ce privește recursul declarat de pârâtă, acesta va fi admis însă ca urmare a admiterii excepției rămânerii fără interes a cererii de suspendare, motiv pentru care devin incidente dispozițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., devenind inutilă analizarea motivelor care antamează fondul cauzei.

Potrivit dispozițiilor art. 33 din C. proc. civ., interesul este o condiție de fond pentru exercitarea unei acțiuni în justiție, iar cerințele cumulative pe care acesta trebuie să le îndeplinească sunt următoarele: să fie născut, actual, determinat și legitim.

Cerința interesului de a fi actual trebuie să existe nu numai la momentul introducerii acțiunii, ci pe tot parcursul procesului.

În cazul în care pe parcursul procesului acțiunea promovată de reclamant a rămas fără interes, demersul procesual, inițial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluția adoptată de jurisprudență în astfel de situații este aceea a respingerii acțiunii ca rămasă fără interes.

Acesta este și cazul de față, excepția invocată de către recurenta pârâtă, respectiv a rămânerii fără interes a cererii de suspendare promovată de către intimata reclamantă, fiind întemeiată.

În argumentele aduse justificării îndeplinirii condiției pagubei iminente, instanța de fond a reținut faptul că există o pagubă iminentă reprezentată de faptul că prevederea cuprinsă în art. 8

1

din Regulamentul-cadru îi restricționează reclamantei accesul la examenul de primire în profesie ce se organizează în sesiunea septembrie 2022.

Or, chiar intimata reclamantă, prin întâmpinare, a arătat faptul că a participat și a promovat examenul de intrare în profesie în sesiunea septembrie 2022 astfel că nu mai poate justifica niciun interes în susținerea cererii de suspendare a efectelor din Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 210/10-11.12.2021.

Prin decizia nr. 2360/1/22.11.2022, Baroul București a decis înscrierea în evidențele Baroului a reclamantei A. ca avocat stagiar, începând cu data de 18 noiembrie 2022.

În acest context, având în vedere că dispozițiile din actul contestat, a căror suspendare a fost solicitată prin cererea dedusă judecății în prezenta cauză, au vizat condiția conform căreia prin actele de studii depuse de intimata-reclamantă pentru susținerea examenului de admitere în profesia de avocat să se ateste cunoașterea de către aceasta a dreptului român, iar din înscrisul depus de recurentă rezultă primirea acesteia în profesia de avocat, Înalta Curte reține că interesul procesual în susținerea cererii de suspendare a dispozițiilor contestate nu mai este actual, în condițiile în care o eventuală soluționare favorabilă a demersului părții ar fi lipsită de folosul practic ce caracterizează interesul pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu un asemenea demers judiciar.

Pe cale de consecință, cum interesul de a acționa al reclamantei trebuie să subziste pe toată perioada procesului, iar acesta nu mai este actual potrivit art. 33 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul pârâtei este fondat din perspectiva conturată și va atrage reformarea sentinței de fond, în cauză nemaifiind îndeplinită condiția de exercitare a cererii de suspendare referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același Cod.

Soluția pronunțată face de prisos analizarea în concret a celorlalte critici din recurs formulate pe fondul cererii de suspendare.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și art. 496 alin. (1) C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâtă, va casa sentința recurată și, rejudecând, va admite excepția rămânerii fără interes a cererii de suspendare.

Pe cale de consecință, va respinge cererea de suspendare a executării ca rămasă fără interes.

Respinge excepția nulității recursului și a lipsei de interes în formularea recursului, invocate de intimata-reclamantă.

Admite recursul formulat de pârâta Uniunea Barourilor din România împotriva sentinței nr. 1341 din 01.08.2022 a Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare, admite excepția rămânerii fără interes a cererii de suspendare.

Respinge cererea de suspendare a executării formulate de reclamanta A., ca rămasă fără interes.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 15 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-01-27
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 448/2022
lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de criticile formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamant este nefondat, pentru următoarele considerente: 2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante Recla
ÎCCJ 2022-11-11
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5350/2022
Ședința publică din data de 11 noiembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pâr
ÎCCJ 2022-11-22
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5564/2022
mod greșit, s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Baroului București, aceasta fiind o structură deliberativă, fără organe de conducere sau buget propriu, nefiind autoritatea care a dispus invalidarea candidat
ÎCCJ 2022-12-07
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5836/2022
Ședința publică din data de 7 decembrie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin acțiunea înregistrată la data de 29.07.20
ÎCCJ 2023-01-19
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 227/2023
învățământ superior din străinătate de a dovedi cunoașterea dreptului român anterior înscrierii la examenul de verificare a cunoștințelor de drept român pentru dobândirea calității de avocat, până la pronunțarea instanței de fond cu privire
Sursă