ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6289/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6289/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 9 decembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 3.05.2018, reclamanta A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Direcția Națională de Probațiune:
- obligarea pârâtului Ministerul Justiției la rectificarea O.M.J. nr. 542/C/2018 și, în colaborare cu pârâta D.N.P., în calitate de angajator și ordonator terțiar de credite, să calculeze corect salariul pentru luna decembrie a anului 2017 prin rectificarea sumei de 347,109 RON, reprezentând valoarea de referință sectorială (denumită în continuare VRS) pentru personalul de probațiune în intervalul de referință menționat și stabilirea VRS de 445 RON, nivelul maxim existent în plată pentru familia de funcții bugetare Justiție, așa cu indică însăși CCR prin decizia nr. 794/2016 invocată în preambulul acestui O.M.J.;
- obligarea pârâților să reconsidere perioada de acordare a despăgubirilor prevăzute de O.M.J. nr. 542/2018, așa cum au fost recunoscute acestea prin Decizia nr. 23/2016 a Î.C.C.J. după cum urmează: • începând cu data de 09.04.2015 pentru sume rezultate din aplicarea valorii de referință sectorială de 405 RON; • începând cu data de 01.12.2015 pentru sume rezultate din aplicarea valorii de 445 RON (VRS 405 RON, majorată cu un procent de 10%) până la 31 decembrie 2017;
- obligarea pârâților la stabilirea unui calendar pentru plata sumelor restante cu titlul de despăgubiri astfel rezultate, a dobânzilor aferente acestora, precum si actualizării sumelor rezultate la rata inflației;
- obligarea pârâtului M.J. să rectifice O.M.J. nr. 603/C/2018 și, în colaborare cu pârâta D.N.P.: să aplice majorarea salarială de 25% prevăzută de Legea nr. 153/2017 începând ianuarie 2018 față de salariul corect calculat pentru luna decembrie 2017, respectiv cu luarea în considerare a valorii de referință sectorială de 445 RON și în acord cu ordinele emise în recomandarea Ministerului Muncii si Justiției Sociale ca urmare a discuțiilor purtate cu categoriile profesionale din familia ocupațională de funcții bugetare Justiție să aplice sporurile stabilite pentru categoria profesională a personalului de probațiune, în acord cu aceeași recomandare, și prin raportare la un salariu calculat CORECT luna decembrie 2017 după cum urmează: - cuantumul brut al sporurilor raportate la salariul stabilit pentru luna decembrie majorează cu 25% rezultând cuantumul sporurilor pentru luna ianuarie 2018; - sporurile de 15% din salariul de bază - spor pentru condiții de muncă grele, prev. art. 4 alin. (1) din Legea 153/2017; 25% din salariul de bază - spor pentru suprasolicitare neuropsihică, prevăzut de art. 5 al aceleiași legi; 5% din salariul de pentru păstrarea confidențialității, prevăzut de art. 5 din lege, chiar dacă vor fi plafonate la maximul de 30% în acord cu dispozițiile normative, să fie calculate și aplicate în mod individual șl progresiv, în raport cu clasele de salarizare, nu cumulat;
- obligarea pârâților la plata despăgubirilor rezultate din sumele cumulate ca urmare a calculării necorespunzătoare a VRS stabilite în cuprinsul O.M.J. nr. 542/2018, a aplicării eronate a sporurilor și creșterii salariate de 25% aplicate prin O.M.J. nr. 603/2018, acordate în lumina Legii nr. 153/2017, începând cu 09.04.2015 până plății efective;
- obligarea pârâtului Ministerul Justiției ca, în calitate de ordonator principal de credite, să aloce Direcției Naționale de Probațiune sumele necesare plătii despăgubirilor aferente, atât a celor rezultate din rectificarea O.M.J. nr. 542/C/2018, cât și a celor rezultate din rectificarea O.M.J. nr. 603/2018.
Hotărârea instanței de fond
Prin sentința nr. 531 din 13 februarie 2019 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis în parte cererea de chemare în judecată astfel cum a fost modificată, formulată de reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției și Direcția Națională de Probațiune, a obligat pârâta Direcția Națională de Probațiune la plata diferențelor salariale rezultate, actualizate cu indicele de inflație, precum și la plata de dobânzi legale aferente, a respins ca rămas fără obiect capătul principal de cerere și a respins în rest cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, ca neîntemeiată.
Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Direcția Națională de Probațiune, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata-reclamantă A. și intimatul-pârât Ministerul Justiției, deși au fost legal citați, nu au depus întâmpinare și nu au formulat apărări în cauză.
La data de 26.11.2021, recurenta-pârâtă a depus note scrise și un set de înscrisuri, precizând că drepturile salariale solicitate de reclamantă au fost achitate.
Soluția instanței de recurs
Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerentele:
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.
Întrucât prezenta cauză are drept obiect obligarea recurentei-pârâte Direcția Națională de Probațiune și a intimatului-pârât Ministerul Justiției la emiterea unor noi ordine de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamantă, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.
Înalta Curte reține că, pe de o parte, intimatul-pârât Ministerul Justiției a procedat la emiterea Ordinului nr. 3396/C/30.08.2018, prin care au fost modificate dispozițiile cuprinse în ordinul precedent de salarizare, respectiv Ordinul nr. 603/C/08.02.2018 contestat în prezenta cauză, dispunându-se acordarea unor sporuri de 30% din salariul de bază, iar pe de altă parte, potrivit înscrisurilor de la dosar, recurenta-pârâtă Direcția Națională de Probațiune a procedat la plata drepturile salariale restante derivând din aplicarea Ordinului nr. 3396/C/2018, în concordanță cu dispozițiile legale în vigoare (dosar recurs).
În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursului, având în vedere că recurenta-pârâtă Direcția Națională de Probațiune și intimatul-pârât Ministerul Justiției, ulterior pronunțării sentinței recurate, și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoașteri implicite a pretențiilor reclamantei. Prin urmare, interesul de a acționa al părții recurente nu mai este actual, potrivit art. 33 C. proc. civ., iar condiția justificării unui interes în soluționarea căii de atac nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din același cod.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de pârâta Direcția Națională de Probațiune, ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului invocată din oficiu.
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Națională de Probațiune împotriva sentinței nr. 531 din 13 februarie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 decembrie 2021.