ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 02.02.2023

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 510/2023

HOTĂRÂRE
02.02.2023
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 510/2023 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2023)

Ședința publică din data de 2 februarie 2023

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Județul Sălaj a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția Generală Programe Europene Capacitate Administrativă, modificarea Deciziei nr. 332/15.02.2022 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/28.12.2021 și constatarea inexistenței vreunei situații care să conducă la existența vreunei nereguli ori la stabilirea corecțiilor financiare în implementarea proiectului cod SIPOCA 549/SMIS 126243 – "SPACE – Simplificarea Procedurilor Administrative și Creșterea Eficienței în județul Sălaj".

2.1. Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 128 din 9 mai 2022, a admis excepția de necompetență materială și teritorială și a declinat competența de soluționare a cauzei, privind pe reclamantul Județul Sălaj în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea de apel a reținut că prin cererea de chemare în judecată reclamantul contestă actele emise de pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin care s-a stabilit calitatea de debitor a reclamantului Județul Sălaj pentru o creanță bugetară în sumă de 334.262,09 RON TVA inclus, rezultată din aplicarea corecției financiare de 25% la valoarea rambursată beneficiarului din fonduri UE și contribuția publică națională pentru contractul de furnizare nr. x/07.05.2020 încheiat cu A. S.R.L., ca urmare a reținerii de nereguli privitoare la respectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice în cazul atribuirii contractului de furnizare.

Astfel, aplicând criteriul valoric, conform prevederilor art. 10 alin. (1)

1

din Legea nr. 554/2004, a reținut că pretenția reclamantului se situează sub pragul de 3.000.000 RON, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, a apreciat că competența materială revenind tribunalului.

În ceea ce privește competența teritorială, a considerat că sunt aplicabile prevederile art. 10 alin. (3) tezei a II-a din Legea nr. 554/2004, față de calitatea de instituție publică a reclamantului, potrivit art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006, și a locului situării sediului pârâtului.

2.2. Prin sentința nr. 4729 din 30 septembrie 2022, Tribunalul București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Sălaj, secția de contencios administrativ și fiscal, reținând, în raport cu prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, că nu autoritatea publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 are calitatea de reclamant, ci pe aceea de pârât, așa încât a apreciat că este incidentă teza I a textului de lege menționat, respectiv este competentă instanța de la sediul reclamantului, întrucât potrivit art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, beneficiar poate fi atât o persoană de drept public cât și o persoană de drept privat.

Totodată, a considerat că reclamantul nu are nici calitatea de instituție publică, pentru că nu a acționat în regim de putere publică și nu prestează niciun serviciu public.

2.3. Tribunalul Sălaj – secția civilă, prin sentința nr. 1450 din 18 noiembrie 2022, a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, a constatat existența unui conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă pentru pronunțarea regulatorului de competență, suspendând judecata cauzei.

Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a reținut, în esență, că teza a II-a a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 nu are în vedere pozițiile pe care reclamantul sau pârâtul le ocupă în raportul juridic de drept administrativ, competența teritorială urmând a fi stabilită după domiciliul sau sediul pârâtului, în condițiile în care reclamantul este o autoritate publică, instituție publică sau poate fi asimilat acestora, în cauză Județul Sălaj fiind instituție publică locală, conform art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006.

Prin urmare, în cauză reclamantul este persoană juridică de drept public, beneficiară de fonduri în sensul art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011, ce se consideră vătămată prin actul administrativ contestat, așa încât nu este incidentă teza

I a art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 (aplicabilă doar în cazul persoanelor de drept privat), ci teza a II-a, ținând cont, totodată, și de criteriul valoric aplicabil în cazul actelor administrative ce privesc finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.

Obiectul cererii deduse judecății vizează modificarea Deciziei nr. 332/15.02.2022 și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/28.12.2021 și constatarea inexistenței vreunei situații care să conducă la existența vreunei nereguli ori la stabilirea corecțiilor financiare în implementarea proiectului cod SIPOCA 549/SMIS 126243 – "SPACE – Simplificarea Procedurilor Administrative și Creșterea Eficienței în județul Sălaj".

Instanța de control judiciar constată că în cauză sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 modificată, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

În cauză, acțiunea dedusă judecății a fost formulată de Județul Sălaj, autoritate publică în sensul art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004, astfel încât sunt incidente prevederile art. 10 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 554/2004, modificată prin Legea nr. 212/2018, care reglementează în mod expres ipoteza reclamantului autoritate publică, fără a face vreuna dintre distincțiile reținute de Tribunalul București, respectiv între situațiile în care instituția publică acționează în calitate de parte vătămată și cele în care acționează ca emitent al actelor atacate.

Așadar, deși reclamantul acționează în calitate de persoană vătămată printr-un act administrativ emis de o autoritate publică, iar nu ca emitent al unui act administrativ, în regim de putere publică, în lipsa unor distincții în textul de lege care reglementează competența, în situația în care o instituție publică are calitatea de reclamant într-o acțiune în contencios administrativ, aceasta trebuie să se adreseze instanței de la sediul sau domiciliul pârâtului.

Textul de lege menționat instituie o competența teritorială exclusivă, stabilind, în situația în care reclamant în cauză este o persoană fizică sau juridică de drept public, că instanța competentă este cea de la domiciliul sau sediul pârâtului.

Cum în speță sediul pârâtului este în București, competența materială revine, în primă instanță, Tribunalului București.

Având în vedere considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența soluționării cauzei în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ și fiscal.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Județul Sălaj și pe pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcția Generală Programe Europene Capacitate Administrativă în favoarea Tribunalului București – secția a II-a contencios administrativ.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 2 februarie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-05-10
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2451/2023
organizării. 2. Hotărârile care au generat conflictul de compentență Prin sențința civilă nr. 166/2022 de la data de 16 iunie 2022 a Curții de Apel Cluj – secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a fost admisă excepția necompete
ÎCCJ 2021-03-24
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1822/2021
Ședința publică din data de 24 martie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București s
ÎCCJ 2023-03-02
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1152/2023
Ședința publică din data de 2 martie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei. 1. Obiectul acțiunii deduse judecății. Prin cererea
ÎCCJ 2020-01-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 509/2020
Ședința publică din data de 30 ianuarie 2020 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea înregistrată inițial pe rol
ÎCCJ 2023-03-09
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1372/2023
Ședința publică din data de 9 martie 2023 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregis
Sursă