ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3999/2022

Ședința publică din data de 16 septembrie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1 Cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. și B., acționând în calitate de administrator, dar și personal, în contradictoriu cu Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând a fi citată, ca terț intervenient forțat, Agenția Județeană a Forțelor de Muncă Neamț, a formulat contestație împotriva Hotărârii nr. 340 din 19.09.2018 a Colegiului director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, solicitând admiterea contestației, anularea Hotărârii atacate, obligarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării la soluționarea petiției formulate.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Prin sentința nr. 217 din 8 iulie 2020, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche a respins acțiunea formulată de reclamanții A. S.R.L. și B., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Agenția Județeană a Forțelor de Muncă Neamț - Piatra Neamț, ca neîntemeiată.

Prin încheierea din ședința Camerei de Consiliu din 13 ianuarie 2021, Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus îndreptarea erorii materiale cuprinsă în sentința nr. 217/08.07.2020, în sensul că, în finalul considerentelor vor fi menționate corect numărul și data hotărârii CNCD atacate, ca fiind Hotărârea nr. 281 din 11.07.2018.

1.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva sentinței nr. 217 din 8 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche au formulat recurs reclamanții A. S.R.L. și B., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.

În susținerea motivului de casare invocat, recurenții-reclamanți arată că instanța de fond a făcut o interpretare greșită a normelor de drept material incidente cauzei, atunci când a reținut că pârâtul Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării nu are competență în a verifica "afirmațiile și apărările părților în cursul unui proces civil sau penal", instanța fiind singura autoritate a avea această competență.

În continuare, recurenții-reclamanți reiterează o parte dintre argumentele prezentate în fața instanței de fond, prin cererea de chemare în judecată, invocând incidența art. 217 și art. 218 din C. proc. civ., în raport de care, instanța de judecată poate să ia măsuri numai cu privire la faptele săvârșite "în cursul ședinței de judecată".

Or, afirmă recurenții, afirmațiile AJOFM Neamț din întâmpinarea formulată în cadrul Dosarului nr. x/2017 aflat pe rolul Curții de Apel Bacău, având ca obiect anularea Deciziei nr. 612 din 18.10.2017 a CNCD, de constatare a faptei de victimizare săvârșită de AJOFM, constituie prin ele însele, o altă faptă de victimizare, pe care CNCD era competent să o soluționeze, și nu instanța de judecată învestită cu soluționarea respectivei cauze.

În concluzie, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, pe fond, anularea Deciziei CNCD nr. 281/2018 și obligarea pârâtului la soluționarea pe fond a plângerii formulate împotriva AJOFM Neamț.

1.4 Apărările formulate în cauză

Intimata-pârâtă Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Neamț a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului, în subsidiar solicitând respingerea acestuia ca nefondat.

Excepția nulității recursului a fost respinsă de Înalta Curte, în ședința publică de 16 septembrie 2022, pentru considerentele expuse în practicaua prezentei decizii.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Analizând cererea de recurs, prin prisma motivului de casare invocat, prin raportare la ansamblul probatoriu administrat în cauză, precum și la dispozițiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru argumentele prezentate în cele ce urmează.

Înalta Curte reține, mai întâi, că Hotărârea CNCD nr. 281 din 11.07.2018 nu a soluționat pe fond plângerea adresată de petenții A. S.R.L. și B. împotriva Agenției Județeane pentru Ocuparea Forței de Muncă Neamț, ci a respins-o pentru necompetența generală a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, în temeiul dispozițiilor art. 28 din Procedura internă de soluționare a petițiilor, reținând că "afirmațiile și apărările părților în cursul unui proces civil sau penal nu pot face analiza Consiliului, ci doar a instanței de judecată".

Prin urmare, instanța de control judiciar este chemată să verifice dacă raționamentul instanței de fond, care a validat soluția CNCD privind necompetența generală a instituției în soluționarea plângerii formulate recurenții-reclamanți, este legală și corectă.

În acest sens, Înalta Curte constată că, reclamanții s-au adresat CNCD cu plângere împotriva AJOFM Neamț, susținând săvârșirea de către aceasta a unei noi fapte de victimizare, prin anumite argumente expuse în cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Bacău – secția contencios administrativ și fiscal formulată împotriva Hotărârii CNCD nr. 612/2017, prin care această instituție fusese sancționată contravențională pentru o faptă de victimizare săvârșită față de reclamanții din prezenta cauză, cu ocazia soluționării unei petiții adresată de către aceștia.

În acord cu instanța de fond, Înalta Curte constată că cererea de chemare în judecată și întâmpinarea reprezintă acte procedurale prin care instanța judecătorească este învestită să soluționeze un raport juridic litigios. Prin urmare, modalitatea în care părțile înțeleg să își susțină pretențiile deduse judecății sau să formuleze apărările corelative, reprezintă atributul exclusiv al judecătorului cauzei, acesta putând să se sesizeze, în limitele normelor procedurale aplicabile, cu privire la un eventual abuz procesual săvârșit de părțile litigante, respectiv la exercitarea drepturilor procesuale cu rea-credință.

Or, atâta vreme cât, instanța învestită cu soluționarea respectivului litigiu (Dosarul nr. x/2017 al Curții de Apel Bacău) nu a sesizat vreo neregulă în legătură cu modul în care AJOFM Neamț a înțeles să își susțină demersul judiciar, o instituție administrativă nu ar putea să cenzureze aspecte validate definitiv de o instanță judecătorească.

De altfel, argumentația prezentată de AJOFM Neamț în litigiul menționat și invocată de recurenți ca reprezentând o altă faptă de victimizare, constă în expunerea unei situații de fapt în scopul de a aduce la cunoștința instanței de judecată anumite împrejurări considerate a fi circumstanțe favorabile instituției pârâte, fără a conține adresări directe către recurenții din prezenta cauză sau exprimări licențioase/neadecvate în raport de aceștia.

Reținând și că situațiile analoage prezentate de recurenții-reclamanți prin raportare la alte instituții procedurale nu au relevanță în prezenta speță, având în vedere că acestea sunt expres prevăzute de C. proc. civ. și fac parte din activitatea de judecată, în timp ce pretinsele fapte reclamate în speță au consacrare legislativă într-o lege specială (O.U.G. nr. 137/2002) și nu pot fi săvârșite în legătură cu procedura de judecată a unui litigiu.

În concluzie, Înalta Curte constată că sentința instanței de fond este apărată de orice critică de nelegalitate ce s-ar putea subsuma motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ., soluția pronunțată fiind legală și temeinică.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurenții – reclamanți A. S.R.L. și B. împotriva sentinței nr. 217 din 8 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București – secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal – Veche, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 septembrie 2022.