BAYIR v. TURKEY

SEGUNDA SECȚIUNE DECIZIE FINALĂ Cererea nr. 34499/03 de Cengiz BAYIR împotriva Turciei Curții Europene a Drepturilor Omului (Secțiunea a doua), care a stat la 18 martie 2008 în calitate de Cameră compusă de: Françoise Tulkens, Președintele, Ireneu Cabral Barreto, RızA Türmen, Vladimiro Zagrebelsky, Danutė Jočienė, András Sajó, Nona Tsotsotsoria, judecători și grefierul adjunct al Secțiunii Françoise Elens-Passos având în vedere cererea depusă la 28 iulie 2003, având în vedere decizia de a aplica art. 29 § 3 din Convenție și de a examina împreună admisibilitatea și meritele cazului, având în vedere declarațiile formale care acceptă o soluționare prietenoasă a cazului, având în vedere decizia parțială din 4 septembrie 2007, având în vedere deliberarea, hotărârea după cum urmează: FACTE Reclamantul, dl Cengiz Bayır, este un cetățean turc născut în 1973 și locuiește în Istanbul. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl Metin Filorinali, un avocat practicant la Istanbul. Guvernul turc („Guvernul”) nu a desemnat un agent în sensul procedurii în fața Curții. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a fost arestat la Istanbul la 4 aprilie 1996 de ofițeri de poliție din filiala antiterrorism din sediul Poliției din Istanbul și a fost închis în custodie. La 15 aprilie 1996, el a fost adus în fața judecătorului la Curtea de Securitate de Stat din Istanbul, care a ordonat detenția sa în închisoare în așteptarea inițierii procedurilor penale împotriva lui. Procurorul de la Curtea de Securitate de Stat din Istanbul a depus o acuzație la 6 mai 1996, acuzând reclamantul cu infracțiunea de a fi, printre altele, membru al unei organizații ilegale. Procedura penală împotriva reclamantului este încă în așteptare. Reclamantul s-a plâns că procedurile penale împotriva acestuia nu au fost încheiate într-un termen rezonabil în sensul articolului § 1 din Convenție. HOTĂRÂREA Curtea a primit următoarea declarație de la agentul guvernamental: „Declar că Guvernul Turciei oferă dlui Cengiz Bayır suma de 3.500 (trei mii cinci sute) de euro [care este 2.700 (2 mii șapte sute) de euro în ceea ce privește prejudiciile morale și 800 (opt sute) de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile], în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazurii menționate mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va fi transformată în lira turcă nouă la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. În cazul în care nu se plătește această sumă în termenul de trei luni, guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta, de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Plata va constitui rezoluția finală a cazului.” Curtea a primit următoarea declarație semnată de solicitant: „Not că Guvernul Turciei sunt pregătite să plătească dl Cengiz Bayır suma de 3.500 (trei mii cinci sute) de euro [care este 2.700 (doi mii șapte sute) de euro în ceea ce privește prejudiciile morale și 800 (opt sute) de euro în ceea ce privește costurile și cheltuielile], în vederea asigurării unei soluții prietenoase a cazului menționat mai sus în așteptarea Curții Europene a Drepturilor Omului. Această sumă va fi transformată în lira turcă nouă la rata aplicabilă la data plății și fără impozite aplicabile. Se va plăti în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. De la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe suma de mai sus la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. Accept propunerea și renunță la orice alte afirmații împotriva Turciei în ceea ce privește faptele care dau naștere acestei cereri. Declar că acest lucru constituie o rezoluție finală a cazului.” Curtea ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convins că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive de politică publică care să justifice o examinare continuă a cererii (art. 37§1 în amendă Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se întrerupă aplicarea art. 29 § 3 și să se scoată din listă cazul. Din aceste motive, Curtea cu majoritate decide să pună în aplicare cererea din lista sa de cazuri. Françoise Elens-Passos Françoise Tulkens Președintele adjunct al grefierului

SECOND SECTION

FINAL DECISION

Application no. 34499/03

by Cengiz BAYIR

against Turkey

The European Court of Human Rights (Second Section), sitting on 18

March 2008 as a Chamber composed of:

Françoise Tulkens,

President,

Ireneu Cabral Barreto,

Rıza Türmen,

Vladimiro Zagrebelsky,

Danutė Jočienė,

András Sajó,

Nona Tsotsoria,

judges,

and Françoise Elens-Passos

Deputy Section Registrar

Having regard to the above application lodged on 28 July 2003,

Having regard to the decision to apply Article 29 § 3 of the Convention and examine the admissibility and merits of the case together,

Having regard to the formal declarations accepting a friendly settlement of the case,

Having regard to the partial decision of 4 September 2007,

Having deliberated, decides as follows:

THE FACTS

The applicant, Mr Cengiz Bayır, is a Turkish national who was born in 1973 and lives in Istanbul. He was represented before the Court by Mr

Metin Filorinali, a lawyer practising in Istanbul. The Turkish Government (“the Government”) did not designate an agent for the purposes of the proceedings before the Court.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

The applicant was arrested in Istanbul on 4 April 1996 by police officers from the anti-terrorism branch of the Istanbul Police Headquarters and was placed in custody. On 15 April 1996 he was brought before the judge at the Istanbul State Security Court, who ordered his detention on remand pending the initiation of criminal proceedings against him.

The prosecutor at the Istanbul State Security Court filed an indictment on 6 May 1996, charging the applicant with the offence of,

inter alia

, membership of an illegal organisation.

The criminal proceedings against the applicant are still pending.

COMPLAINT

The applicant complained that the criminal proceedings against him had not been concluded within a reasonable time within the meaning of Article

6

THE LAW

The Court received the following declaration from the Government’s agent:

“I declare that the Government of Turkey offer to pay Mr Cengiz Bayır the sum of 3,500 (three thousand five hundred) euros [that is 2,700 (two thousand seven hundred) euros in respect of non pecuniary damage and 800 (eight hundred) euros in respect of costs and expenses] with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum will be converted into new Turkish liras at the rate applicable on the date of payment and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. In the event of failure to pay this sum within the said three month period, the Government undertake to pay simple interest on it, from expiry of that period until settlement, at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. The payment will constitute the final resolution of the case.”

The Court received the following declaration signed by the applicant:

“I note that the Government of Turkey are prepared to pay Mr Cengiz Bayır the sum of 3,500 (three thousand five hundred) euros [that is 2,700 (two thousand seven hundred) euros in respect of non pecuniary damage and 800 (eight hundred) euros in respect of costs and expenses] with a view to securing a friendly settlement of the above-mentioned case pending before the European Court of Human Rights.

This sum will be converted into new Turkish liras at the rate applicable on the date of payment and free of any taxes that may be applicable. It will be payable within three months from the date of notification of the decision taken by the Court pursuant to Article 37 § 1 of the European Convention on Human Rights. From the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

I accept the proposal and waive any further claims against Turkey in respect of the facts giving rise to this application. I declare that this constitutes a final resolution of the case.”

The Court takes note of the friendly settlement reached between the parties. It is satisfied that the settlement is based on respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols and finds no public policy reasons to justify a continued examination of the application (Article

37§1

in fine

of the Convention). In view of the above, it is appropriate to discontinue the application of Article 29 § 3 and to strike the case out of the list.

For these reasons, the Court by a majority,

Decides

to strike the application out of its list of cases.

Françoise Elens-Passos

Françoise Tulkens

Deputy Registrar

President