ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3162/2023

Ședința publică din data de 9 iunie 2023

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 27.10.2021 sub nr. x/2022, reclamanta CNCFR S.A. București Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția De Investigare Feroviară Agifer:

"- menționarea faptului că trenul 90478 circula suplimentar în trasa trenului 90204 și datele înscrise în livret, legate de trasa trenului în care a circulat;

- nu este analizată și menționată trasa trenului în care a circulat trenul 90478, respectiv trasa trenului 90204 și nici datele înscrise în livret legate de trasa acestuia care permitea circulația ca tonaj maxim a trenului de 1500 tone. 550 metri (cuplu 1, cuplu 2 nefiind cazul), pe secția de circulație Călan Băi - Petroșani;

- comisia de investigare analizează greșit Anexa 1 a livretului "Livretul de mers Timișoara" valabil la data producerii accidentului, conținea prescripțiile privind tonajele maxime și prescripțiile privind modurile de remorcare ale trenurilor, așa cum reiese din titulatura Anexei 1. In tabelul din Anexa 1, era înscris la coloana 3, tonajul maxim al trenului, iar la coloanele 4, 5, 6, 7 erau înscrise modul de remorcare cu repartizarea corespunzătoare a tonajului maxim, cu tonaje diferențiate pentru fiecare tip de locomotive conform, (pagina 1014 -1015);

- că existența sudurilor fisurate la cablurile de alimentare ale MET 6 au reprezentat un factor determinant la declanșarea incendiului și nu o prezumție în favoarea declanșării lui."

2.1. Prin sentința civilă nr. 406 de la data de 13 septembrie 2022, Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta CNCFR S.A. București Sucursala Regională de Căi Ferate Timișoara, în contradictoriu cu Agenția de Investigare Feroviară Română - Agifer, în favoarea Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel Timișoara a reținut, în esență, că în cauză are calitatea de reclamantă Compania Naționala de Căi Ferate "CFR" S.A. București, sediul acesteia fiind în București, astfel că, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența teritorială pentru soluționarea litigiului revine Curții de Apel București.

2.2. Prin sentința civilă nr. 76 de la data de 17 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței teritoriale, a declinat în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Compania Naționala de Căi Ferate "CFR" S.A. București - Sucursala Regională de CF Timișoara, în contradictoriu cu Agenția de Investigare Feroviară Română - Agifer, și a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului negativ de competență.

În motivarea hotărârii, Curtea de Apel București a reținut, în esență, că în cauză are calitatea de reclamantă Compania Naționala de Căi Ferate "CFR" S.A. București - Sucursala Regională de CF Timișoara, sediul acesteia fiind în Timișoara, astfel că, în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competența teritorială pentru soluționarea litigiului revine Curții de Apel Timișoara.

Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Înalta Curte constată că, în cauză, ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Litigiul are ca obiect plângerea împotriva răspunsului pârâtei la obiect plângerea împotriva rezultatului investigației accidentului feroviar de la data de 08.10.2020 (răspuns dosar declinat) produs în raza de activitate a Sucursalei Regionale Căi Ferate Timișoara.

Astfel, în cauză, a fost contestat răspunsul cu nr. x/23.11.2021 al AGIFER prin care s-a soluționat plângerea prealabilă formulată de reclamantă cu privire la rezultatul investigației efectuate ca urmare a accidentului feroviar produs la data de 08.10.2020 pe raza CNCFR Sucursala Regională Căi Ferate Timișoara.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (3) teza I din Legea nr. 554/2004, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce privește stabilirea competenței raportat la criteriul sediului reclamantului.

Înalta Curte reține că potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, în forma în vigoare la data sesizării instanței: "(3) Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului."

Prin dispoziția de delegare nr. 153/2006 CNCFR central a delegat directorilor regionali diferite competențe, în domeniul: organizatoric, al planificării activității, economico - financiar, resurse umane, administrativ și, respectiv, juridic.

Potrivit acestei dispoziții de delegare au fost împuterniciți directorii regionalelor CFR să emită acte juridice, să facă diferite operațiuni, în reprezentarea intereselor CNCFR, însă pentru emiterea respectivelor acte, directorii regionalelor CFR au drept de semnătură proprie (în fața instanțelor, a organelor judiciare, de executare silită, etc), ceea ce presupune ca directorii regionalelor CFR din teritoriu să introducă acțiuni proprii în instanță, neavând nevoie de acordul CFR central pentru promovarea fiecărei acțiuni în justiție, ori a plângerilor penale, ori a actelor în materia executării silite.

Totodată, Înalta Curte reține că în toate actele de procedură, reclamantă este CFR Regionala Timișoara, iar în răspunsul la întâmpinare reclamanta a solicitat expres respingerea excepției necompetenței teritoriale a Curții de Apel Timișoara, chiar aceasta considerând, în baza delegării de competență prin dispoziția nr. x/2006, că instanța pe care a înțeles să o sesizeze potrivit criteriului sediului său este Curtea de Apel Timișoara.

Prin urmare, competența teritorială revine exclusiv instanței de contencios administrativ de la sediul reclamantei și, având în vedere că sediul reclamantei este în municipiul Timișoara, Înalta Curte constată că instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze prezenta cauză, în fond, este Curtea de Apel Timișoara.

Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Timișoara, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta Sucursala Regională de CF Timișoara, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Investigare Feroviară Română - AGIFER, în favoarea Curții de Apel Timișoara – secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 iunie 2023.