ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2618/2023

Obiectul cererii deduse judecății 1.1. Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman – secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. București, în contradictoriu cu pârâții Autoritatea de Management pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria - din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Consiliul Local al Comunei Călmățuiu și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călmățuiu, prin Primar, a solicitat: - obligarea pârâtelor Consiliul Local al Comunei Călmățuiu și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călmățuiu la plata sumei de 335.564,71 RON, reprezentând contravaloarea lucrărilor executate de reclamantă în baza Contractului de lucrări nr. x/24.08.2015 și a Contractului de lucrări nr. x/17.12.2015; - obligarea pârâtelor Consiliul Local al Comunei Călmățuiu și Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Călmățuiu la plata sumei de 63.243,28 RON, reprezentând penalități de întârziere de la data scadenței până la data introducerii acțiunii, precum și la plata penalităților calculate de la data introducerii acțiunii până la data executării efective a obligației de plată a debitului principal, potrivit art. 11.2 din contractele de lucrări; - obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată. 1.

Prin sentința civilă nr. 298 din 19 iunie 2018, Tribunalul Teleorman – secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantă față de pârâta Autoritatea de Management pentru Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Bulgaria - din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice; - a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local al Comunei Călmățuiu și a respins acțiunea împotriva acestei pârâte pentru lipsa calității procesuale pasive; - a respins acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Călmățuiu, ca nefondată. 1.

Prin decizia nr. 1064 din 4 martie 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a admis recursul declarat de reclamanta A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 298/19.06.2018, pronunțată de către Tribunalul Teleorman – secția conflicte de muncă, asigurări sociale și contencios administrativ și fiscal; - a casat în parte sentința recurată cu privire la soluția asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Consiliul Local al Comunei Călmățuiu și de respingere a cererii formulată în contradictoriu cu acest pârât pentru lipsa calității procesuale pasive a acestui pârât, precum și cu privire la soluția dată acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâta UAT Comuna Călmățuiu și reține spre rejudecare acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al comunei Călmățuiu și UAT Comuna Călmățuiu; - a menținut în rest sentința, cu privire la respingerea, ca inadmisibilă, a acțiunii formulată în contradictoriu cu pârâta Autoritatea de Management din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice București, respectiv respingerea, ca rămasă fără obiect, a excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de această pârâtă; - a acordat termen pentru continuarea judecății. 1.

Prin încheierea din 22 aprilie 2019, instanța de recurs, după casarea cu reținere spre rejudecare a cauzei, a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică specialitatea construcții, desemnând în calitate de expert pe B.. 1.

Încheierea pronunțată la data de 27 ianuarie 2021 și calea de atac declarată împotriva acestei încheieri Prin încheierea de ședință din 27 ianuarie 2021, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de efectuare a unei noi expertize în specialitatea construcții și, totodată, a respins cererea formulată de expert B. privind majorarea onorariului de expert cu suma de 4300 RON, ca neîntemeiată. Împotriva încheierii de ședință din 27 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs expertul B., solicitând admiterea căii de atac și, pe cale de consecință, admiterea cererii de majorare a onorariului de expert. 1.

Hotărârea instanței de recurs Prin decizia nr. 232 din 19 ianuarie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția inadmisibilității recursului, invocată din oficiu și a respins, ca inadmisibil, recursul declarat de B. împotriva încheierii de ședință din 27 ianuarie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. 1.

Cererea de completare a hotărârii pronunțate de instanța de recurs și soluția pronunțată cu privire la această cerere. Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 23 februarie 2022, recurentul B. a solicitat completarea deciziei nr. 232 din 19 ianuarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal. Prin decizia nr. 2271 din 13 aprilie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de recurentul B. privind completarea deciziei nr. 232 din 19 ianuarie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulată. 1.

Cererea de completare a deciziei nr. 2271 din 13 aprilie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal la data de 17 mai 2022, sub nr. x/2022, B. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei nr. 2271 din 13 aprilie 2022, pronunțată de aceeași instanță în dosarul nr. x/2017. Prin precizările depuse în dosar la data de 30 decembrie 2022, B. a învederat că cererea formulată nu reprezintă o contestație în anulare, ci o cerere de completare a deciziei nr. 2271/2022. 1.

Apărările formulate cu privire la cererea de completare a hotărârii. Intimata-reclamantă și intimații-pârâți nu au depus întâmpinări față de cererea de completare a deciziei nr. 2771/2022, formulată de recurentul B.. II. Soluția Înaltei Curți asupra cererii de completare a deciziei nr. 2271 din 13 aprilie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – secția de contencios administrativ și fiscal. Analizând cu prioritate termenul de depunere a cererii de completare, Înalta Curte constată că recurentul a formulat cererea cu nerespectarea termenului legal, pentru considerentele ce se succed: Cu caracter prealabil, Înalta Curte consideră necesar a preciza că textele de lege din C. proc. civ., pe care se întemeiază soluția dată asupra cererii de completare, sunt cele în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată ce face obiectul dosarului nr. x/2017, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018. Dispozițiile legii noi, prin care s-au adus modificări și art. 444 C. proc. civ., se aplică, de la data de 21.12.2018, doar proceselor începute după intrarea acesteia în vigoare, procesele în curs de judecată rămânând supuse legii sub imperiul căreia au început, conform art. 24-25 C. proc. civ. Potrivit art. 444 alin. (1) din C. proc. civ.: "Dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare." În cauză, hotărârea a cărei completare se solicită are caracter definitiv, fiind pronunțată în soluționarea unei cereri de completare a unei decizii pronunțate în calea de a atac a recursului, motiv pentru care sunt incidente dispozițiile art. 444 alin. (1) C. proc. civ. anterior citate în privința termenului de formulare a cererii de completare a hotărârii, respectiv 15 zile de la pronunțare. Decizia nr. 2271 a fost pronunțată la data de 13 aprilie 2022, astfel încât, în raport de modul de calcul ale termenelor de procedură socotite pe zile, prevăzute de art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., termenul de formulare a cererii de completare a hotărârii s-a împlinit la data de 29 aprilie 2022. Având în vedere că recurentul B. a depus contestația în anulare prin fax, la data de 17 mai 2023 și a precizat că aceasta are natura unei cereri de completare a dispozitivului hotărârii la data de 30 decembrie 2023, Înalta Curte constată că cererea este introdusă, atât în forma inițială, cât și în cea precizată, cu nerespectarea termenului legal. Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 444 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge cererea de completare a deciziei nr. 2271 din 13 aprilie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2017, ca tardiv formulată.