ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 259/2022

Ședința publică din data de 19 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele;

Prin sentința civilă nr. 1342 din data de 07.10.2021, Tribunalul Maramureș a admis excepția de necompetență materială, invocată de către instanță din oficiu și a declinat în favoarea Curții de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal competența de soluționare a cererii formulate de către reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu.

Investită prin declinare, Curtea de Apel Cluj – secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 292 din 15 noiembrie 2021, a admis excepția necompetenței materiale, invocată de instanța din oficiu, a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Administrația Fondului pentru Mediu, în favoarea Tribunalului Maramureș, secția a-II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, a constatat ivit conflictul negativ de competență și, în consecință, a suspendatdin oficiu judecata cauzei și a dispuns înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, instanța în drept să hotărască asupra conflictului și să pronunțe regulatorul de competență.

Înalta Curte constată că, în cauză, competența de soluționare a litigiului aparține Tribunalului Maramureș, secția contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:

Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin prezenta acțiune, reclamantul urmărește obținerea unei finanțări nerambursabile în cuantum de 20.000 RON în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională - Casa Verde Fotovoltaice, dosarul de finanțare fiind înregistrat cu numărul unic x.

Potrivit art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004 litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel; iar potrivit alin. (1)

1

al aceluiași articol cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene se soluționează potrivit criteriului valoric, iar cererile care au ca obiect acte administrative neevaluabile se soluționează potrivit rangului autorității, conform prevederilor alin. (1).

Anterior intrării în vigoare a Legii nr. 212/2018, textul art. 10 alin. (1)

1

plasa toate cererile privind actele administrative emise de autoritățile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, indiferent de valoare, în competența în fond a secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.

Prin modificarea ulterioară, respectiv Legea 212/2018, legiuitorul a renunțat la aplicarea criteriului rangului autorității pentru "cererile privind actele administrative care au ca obiect sume reprezentând finanțarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene", fiind adoptat criteriul valoric în determinarea competenței materiale de judecată.

Altfel spus, legiuitorul asimilează procesele privind fondurile structurale celor având ca obiect creanțe fiscale, înțelegând să le trateze din perspectiva determinării competenței materiale de judecată prin prisma sumei în litigiu, fie că aceasta a fost stabilită cu titlu de creanță bugetară/corecție financiară, fie că i-a fost refuzată la acordare persoanei ce se pretinde vătămată de actul administrativ unilateral emis (cu titlu de sumă neeligibilă sau reducere procentuală).

Potrivit art. 4 din Ordinul nr. 1287/2018 pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică, în vederea acoperirii necesarului de consum și livrării surplusului în rețeaua națională, finanțarea programului se realizează din veniturile Fondului pentru mediu, precum și din sumele virate prin Programul Operațional Regional.

Față de dispozițiile legale anterior evocate, se impune valorificarea criteriului valoric pentru determinarea competenței instanței, context în care se reține că pretenția reclamantului se situează sub pragul de 3.000.000 RON, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea 554/2004, prag care delimitează competența materială a tribunalelor administrativ fiscale și cea a secțiilor de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, sub pragul sumei de 3.000.000 RON competența materială revenind tribunalului.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Maramureș.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta Administrația Fondului pentru Mediu, în favoarea Tribunalului Maramureș.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 ianuarie 2022.