ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2294/2022

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Botoșani la data de 07.09.2020, sub nr. x/2020 reclamantul Sindicatul Impact Botoșani, în numele și pentru membrii de sindicat, A., B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - acordarea pentru fiecare petent a stimulentului de risc în cuantum de 2500 RON/lună stare de urgență (respectiv 5000 RON) prevăzut la alin. (2) de la Articolul unic din Legea nr. 82/17.06.2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020; - actualizarea acestor sume cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective a sumei datorate și a dobânzii legale calculate conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data introducerii acțiunii la instanță și până la data plății efective; - plata cheltuielilor de judecată pe care le va face cu ocazia desfășurării acestui proces, conform art. 453 C. proc. civ. Prin încheierea de ședință din 21.04.2021, Tribunalul Botoșani a disjuns cererea formulată de Sindicatul "Impact" Botoșani, în numele și pentru reclamanții NNNN., TT., YY., WWW. și LLLL. – funcționari în cadrul Biroului programe, strategii, monitorizare, parteneriate și coordonare autorități publice locale, în contradictoriu cu pârâta D.G.A.S.P.C. Botoșani și a dispus formarea dosarului nr. x/2021 Prin sentința nr. 194 din 5 mai 2021, Tribunalul Botoșani – secția de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiunea formulată de către Sindicatul "Impact" Botoșani, în numele și pentru reclamanții NNNN., TT., YY., WWW. și LLLL. – funcționari în cadrul Biroului programe, strategii, monitorizare, parteneriate și coordonare autorități publice locale, în contradictoriu cu pârâta DGASPC Botoșani; a obligat pârâta să plătească reclamanților NNNN., TT., YY. și WWW. stimulentul de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgență, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății, precum și cu dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii în instanță – respectiv 07.09.2020, și până la data plății; a respins ca nefondată acțiunea formulată de către reclamantul LLLL.; a respins ca nefondată cererea privind cheltuielile de judecată. Împotriva sentinței nr. 194 din 5 mai 2021 pronunțată de Tribunalul Botoșani – secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani.

Hotărârea instanței de fond Prin decizia nr. 798 din 10 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, a casat în parte sentința recurată și, în rejudecare, a respins în integralitate acțiunea, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu sunt contrare.

Calea de atac exercitată Împotriva deciziei nr. 798 din 10 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2021, Sindicatul "Impact" Botoșani în numele și pentru membrii de sindicat YY., WWW., TT., NNNN. și LLLL. a formulat cerere de revizuire, în temeiul art. 509, alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în raport cu Decizia nr. 886/07.12.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 781/09.11.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 și Decizia nr. 782/09.11.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021 de către Curtea de Apel Suceava. A solicitat modificarea în tot a Deciziei nr. 798/2021 pronunțată de către Curtea de Apel Suceava, urmând ca, după analizarea înscrisurilor de la dosarului cauzei și a prezentei cereri de revizuire, instanța să decidă modificarea deciziei contestate, menținerea Sentinței de fond nr. 194 pronunțată în data de 5 mai 2021 de Tribunalul Botoșani în ce privește capătul de cerere privind "acordarea pentru fiecare petent a stimulentului de risc în cuantum de 2.500 RON/lună stare de urgență (respectiv 5000 RON) prevăzut la alin. (2) de la Articolul unic din Legea nr. 82/17.06.2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020" ca fiind temeinică și legală. Dacă Tribunalul Botoșani a soluționat favorabil toate cele 11 (unsprezece) dosare disjunse din dosarul-mamă, Curtea de Apel Suceava a pronunțat soluții contradictorii, astfel că funcționarii publici din trei servicii au hotărâri judecătorești favorabile iar colegii lor din celelalte dosare au primit hotărâri definitive de respingere. Chiar dacă, din înscrisurile depuse la dosarele respective rezultă fără echivoc faptul că, au desfășurat aceeași activitate ca și colegii lor, au fost implicați în sprijinirea și îngrijirea persoanelor vulnerabile, au mers pe teren la familii defavorizate, în cazuri de violență domestică, cazuri de copii abuzați, neglijați sau aflați în situație de risc social. Cererea de revizuire îndeplinește condițiile impuse de C. proc. civ., cazul de revizuire este aplicabil atunci când două sau mai multe instanțe au pronunțat soluții contradictorii în una și aceeași cauză, și aici supunem atenției onoratei instanțe că avem identitate de părți, de calitate și de obiect, în toate hotărârile judecătorești invocate se regăsesc toți reclamanții reprezentați de Sindicatul "IMPACT" Botoșani iar pârâtul este același angajator, respectiv DGASPC Botoșani și avem hotărâri definitive potrivnice, pronunțate în dosare distincte. Pe fondul cauzei: Sindicatul "IMPACT" Botoșani a investit instanța cu cercetarea privind dreptul revizuienților la stimulentul de risc prevăzut în Legea nr. 82/2020. în Monitorul Oficial nr. 520 din 17 iunie; 2020 este publicată Legea nr. 82/2020 din 17 iunie 2020 privind aprobarea Ordonanței de urgența Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgență, iar la alin. (2) de la Articolul unic se prevede: "2. La articolul 7, după alin. (4) se introduc trai noi alineate, alin. (5) - (7), cu următorul cuprins: "(5) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum (~2.500 RON brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent deforma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea și/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stal, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice» sau de la alte titluri unde suni bugetate sume cu această destinație, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene." Așa cum este completat art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020 cu prevederile Legii nr. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenței sociale nu este condiționată de desfășurarea unor activități care exced atribuțiilor din fișa postului. De asemenea, la art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020 completat cu prevederile Legii ar. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenței sociale nu este condiționată de existența unor cazuri, beneficiari sau salariați infectați pozitivi cu virusul SARS-CoV-2 sau pacienți diagnosticați cu COVI1) în perioada stării de urgență. Salariații din sistemul public de asistență socială îngrijesc persoane vulnerabile, vârstnice, cu dizabilități, copii abandonați și alte grupuri vulnerabile și au ca rol principal prevenirea și combaterea infectării beneficiarilor de servicii sociale cu virusul pandemic. Prin urmare, rolul revizuenților din prezentul dosar a fost cu totul altul decât tratarea și îngrijirea bolnavilor de COVID-19, iar prin înscrisurile depuse la dosarul cauzei am demonstrat că, atribuția lor principală a fost de sprijinire a copiilor și adulților ce beneficiază de servicii sociale și de implicare în a asigura un mediu protector pentru persoanele vulnerabile să nu fie infectate cu noul coronavirus. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani este instituția publică cu personalitate juridică înființată în subordinea Consiliului Județean Botoșani cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale. Toate compartimentele, serviciile și centrele rezidențiale sociale care compun %ceastă instituție au rol în sprijinirea și îngrijirea în mod direct a persoanelor vulnerabile social, a copiilor aflați în situații speciale și a persoanelor cu dizabilități. Atribuțiile acestor compartimente se întrepătrund și doar împreună pot asigura cele mai bune condiții pentru persoanele aflate în situații de risc. Funcționarea centrelor rezidențiale sociale pentru copii și persoanele eu dizabilități în condiții optime este strâns legată de serviciile compartimentelor din aparatul propriu al instituției, inclusiv de îndeplinirea atribuțiilor revizuenților din acest dosar. Sprijinirea/îngrijirea persoanelor în vârstă, cu dizabilități a copiilor sau a altor grupuri vulnerabile se realizează în mod concret prin asigurarea tuturor măsurilor de protecție socială, adaptate nevoilor individuale identificate, de către toate serviciile specializate din cadrul instituției, atât prin salariații angajați în cadrul centrelor rezidențiale, cât și a celor din serviciile complementare. Serviciile de asistență și suport în îngrijirea persoanelor aflate în nevoie au ca scop atât asigurarea nevoilor de bază ale vieții zilnice (igienă. îmbrăcăminte, hrană), facilitarea deplasării, îngrijire medicală, recuperare și reabilitare, inserție/reinserție, dar și asigurarea serviciilor de consiliere socială, juridică și de informare, pentru depășirea situației de vulnerabilitate. Atribuțiile fiecărui compartiment în parte, activitatea fiecărui lucrător din cadrul DGASPC, reprezintă un segment important și indispensabil pentru buna funcționare a sistemului de asistentă socială și a acordării unor servicii sociale de calitate. În contextul celor mai sus menționate, solicită admiterea cererii de revizuire, iar în conformitate cu prevederile art. 509 alia (1) net. 8 din Noul C. proc. civ., solicită instanței modificarea în tot a Deciziei nr. 798/2021 pronunțată de către Curtea de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2021, urmând ca, după analizarea înscrisurilor de la dosarului cauzei și a prezentei cereri de revizuire, instanța să decidă modificarea deciziei contestate, menținerea Sentinței de fond nr. 194 pronunțată în data de 05 mai 2021 de Tribunalul Botoșani prin care "obligă pârâta la plata stimulentului de risc prevăzut de art. 7 alin. (6) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2020", ca fiind temeinică și legală.

Apărările formulate în cauză Intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, având în vedere că nu există autoritate de lucru judecat, nefiind întrunită nici identitatea de părți și nici identitatea de cauză.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată. Conform dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă:/…/există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri." Cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, se prevede condiția ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Analizând incidența acestui motiv de revizuire în cauza de față, din perspectiva încălcării de către hotărârea supusă revizuirii a autorității de lucru judecat a celorlalte hotărâri invocate de către revizuent, Înalta Curte constată cele ce succed: Revizuentul susține existența contrarietății între decizia civilă nr. 798 din 10 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Suceava – secția contencios administrativ și fiscal a admis recursul pârâtei Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, a casat în parte sentința recurată și, în rejudecare, a respins în integralitate acțiunea, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate care nu sunt contrare și Decizia nr. 886/07.12.2021 pronunțată în Dosarul nr. x/2021 de către Curtea de Apel Suceava În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că potrivit art. 430 C. proc. civ.: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă." Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deși nu mai prevăd condiția triplei identități de elemente, consacră vechea jurisprudență, în sensul că este reglementată expres necesitatea ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin urmare, se reține că și sub imperiul acestor prevederi legale, hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerința triplei identități de cauză, de obiect și de părți, cu mențiunea că hotărârile respective trebuie să fie pronunțate în dosare separate. În contextul evidențiat, la examinarea motivului de revizuire care sancționează încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere și prevederile legale care dau conținut autorității de lucru judecat. Procedând, în speță, la examinarea condițiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că atât în dosarul Dosar nr. x/2021 de pe rolul Curții de Apel Suceava în care s-a dat Decizia nr. 798/10.11.2021, atacată cu cerere de revizuire, cât și în dosarele invocate în cererea de revizuire în care s-au dat soluții favorabile (Dosar nr. x/2021 în care s-a dat Decizia nr. 886/07.12.2021, Dosar x/2021 în care s-a dat Decizia nr. 781/09.11.2021, Dosar nr. x/2021 în care s-a dat Decizia nr. 782/09.11.2021), nu există autoritate de lucru judecat care să fi fost încălcată. Hotărârile date în primă instanță în toate aceste dosare aveau cale de atac, deci autoritate de lucru judecat provizorie, fiind supuse recursului. Nu este întrunită nici identitatea de părți și nici identitatea de cauză, reclamanții sunt funcționari publici din servicii diferite, având atribuții diferite, specifice fiecărui serviciu, astfel cum a considerat și prima instanță, Tribunalul Botoșani. Instanța a apreciat că reclamanții din fiecare serviciu "au atribuții și moduri de lucru diferite", și a dispus disjungerea cauzei și formarea de dosare distincte. Nu avem identitate de părți, și nici identitate de cauză, revizuienții în dosarele invocate sunt salariați - funcționari publici care își desfășoară activitatea în servicii diferite, cu atribuții specifice fiecărui serviciu în parte: - Dosar x/2021 - Biroul programe, strategii, monitorizare, parteneriate și coordonare activități publice locale, în care s-a dat Decizia nr. 798/10.11.2021, funcționarii publici având ca atribuții principale elaborarea proiectului de strategie de dezvoltare a serviciilor sociale și a planului anual de acțiune, monitorizarea implementării acestora după adoptare, întocmirea de propuneri de proiecte și parteneriate interinstituționale și urmărirea derulării acestora, monitorizarea numărului de cazuri preluate și rezolvate de serviciile din cadrul DGASPC Botoșani, etc; - Dosar x/2021 - Serviciul pentru protecția copilului aflat în dificultate și management de caz, în care s-a dat Decizia nr. 886/07.12.2021, funcționarii publici din acest serviciu având ca atribuții principale coordonarea, organizarea și direcționarea tuturor intervențiilor destinate asigurării serviciilor și integrarea acestora în beneficiul copiilor și familiilor acestora; - Dosar x/2021 - Serviciul de evaluare complexă pentru copilul și adultul cu dizabilități, în care s-a dat Decizia nr. 781/09.11.2021, funcționarii publici din acest serviciu având ca atribuții principale evaluarea/reevaluarea complexă pentru copilul cu dizabilități în vederea încadrării într-un grad de handicap, evaluarea/reevaluarea complexă a adultului cu handicap; - Dosar x/2021 - Serviciul achiziții publice, proiecte și administrativ, în care s-a dat Decizia nr. 782/09.11.2021, funcționarii publici din acest serviciu având ca atribuții principale elaborarea strategiei de contractare și programul anual al achizițiilor publice, aplicarea și finalizarea procedurilor de atribuire, realizarea achizițiilor directe, urmărește aprovizionarea ritmică de la furnizori conform contractelor de achiziție încheiate. Înalta Curte constată că nici în raport cu chestiunile litigioase deduse judecății în cele patru pricini, nu sunt îndeplinite condițiile identității de obiect și de cauză, întrucât fiecare dintre cele patru cauze au obiecte diferite. Prin urmare, nefiind îndeplinită condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză între hotărârile invocate de revizuent, dat fiind faptul că hotărârile invocate ca fiind potrivnice au vizat aspecte diferite, respectiv au obiect diferit, părți diferite și cauze diferite, nu se poate proceda la revizuirea hotărârii atacate, nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege. Mai mult, se reține că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este acela al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea lui, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. În asemenea situații, executarea hotărârilor pronunțate este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se va prevala de hotărârea care îi este favorabilă, iar soluția ce se impune este revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat. Or, în speță, așa cum s-a reținut anterior, considerentele celor patru decizii nu sunt contrare hotărârii a cărei revizuire se solicită în privința aspectului litigios în discuție și ca atare, un asemenea motiv nu poate fi reținut. Pe de altă parte, în soluționarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudența sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010). Pentru argumentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de față, ca nefondată.