ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4825/2022

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 07.09.2020, sub nr. x/2020, reclamantul Sindicatul A. Botoșani, în numele și pentru membrii de sindicat B., C., D., E., F., G., H., I., J., K., L., M., N., O., P., Q., R., S., T., U., V., W., X., Y., Z., AA., BB., CC., DD., EE., FF., GG., HH., II., JJ., KK., LL., MM., NN., OO., PP., QQ., RR., SS., TT., UU., VV., WW., XX., YY., ZZ., AAA., BBB., CCC., DDD., EEE., FFF., GGG., HHH., III., JJJ., KKK., LLL., MMM., NNN., OOO., PPP., QQQ., RRR., SSS., TTT., UUU., VVV., WWW., XXX., YYY., ZZZ., AAAA., BBBB., CCCC., DDDD., EEEE., FFFF., GGGG., HHHH., IIII., JJJJ., KKKK., LLLL., MMMM., NNNN., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, a solicitat: - acordarea pentru fiecare petent a stimulentului de risc în cuantum de 2500 RON/lună stare de urgență (respectiv 5000 RON) prevăzut la alin. (2) de la Articolul unic din Legea nr. 82/17.06.2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020; - actualizarea acestor sume cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective a sumei datorate și a dobânzii legale calculate conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data introducerii acțiunii la instanță și până la data plății efective; - plata cheltuielilor de judecată. Prin încheierea din data de 21 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a dispus disjungerea capetelor de cerere privindu-i pe restul reclamanților și formarea a 11 dosare distincte, în dosarul de față, nr. x/2020, rămânând ca părți Sindicatul "A." Botoșani, în numele și pentru reclamanții J., U. și HHHH. - funcționari în cadrul Serviciului resurse umane, salarizare și relații cu publicul, în contradictoriu cu pârâta DGASPC Botoșani, pentru care s-a fixat termen de judecată la data de 26.05.2021.

Sentința instanței de fond Prin sentința nr. 242 din data de 26 mai 2021, Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea formulată de către Sindicatul "A." Botoșani, în numele și pentru reclamanții J., U. și HHHH. - funcționari în cadrul Serviciului resurse umane, salarizare și relații cu publicul, în contradictoriu cu pârâta DGASPC Botoșani și a obligat pârâta să plătească reclamanților stimulentul de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgență, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății, precum și cu dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii - 07.09.2020 și până la data plății. A respins, ca nefondată, cererea privind cheltuielile de judecată.

Cererea de recurs Împotriva sentinței se mai sus a declarat recurs pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, solicitând admiterea recursului și schimbarea în parte a sentinței civile nr. 242/26.05.2021, în ceea ce privește plata stimulentului de risc în cuantum de 2.500 RON brut pe lună de stare de urgență, actualizat cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății, precum și cu dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii în instanță, respectiv 07.09.2020 și până la data plății.

Hotărârea instanței de recurs Prin decizia nr. 875 din 7 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a admis recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani împotriva sentinței civile nr. 242 din 26 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimatul-reclamant Sindicatul "A." Botoșani, în numele și pentru membrii de sindicat J., U. și HHHH.; s-a casat sentința recurată și, în rejudecare, s-a respins acțiunea ca nefondată.

Cererea de revizuire formulată în cauză Împotriva deciziei nr. 875 din 7 decembrie 2021, pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020 a formulat cerere de revizuire recurentul-reclamant Sindicatul "A." Botoșani, întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea cererii de revizuire și modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul menținerii sentinței nr. 242 din data de 26 mai 2021 a Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, în ce privește capătul de cerere privind acordarea către reclamanți a stimulentului de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgență, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății, precum și cu dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii în instanță și până la data plății. Arată că a formulat cererea de revizuire în raport cu următoarele hotărâri judecătorești pronunțate de către Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal: Decizia nr. 886/07.12.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 781/09.11.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021 și Decizia nr. 782/09.11.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2021. Susține că Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal a soluționat favorabil toate cele 11 dosare disjunse din dosarul nr. x/2020, dar Curtea de Apel Suceava a pronunțat soluții contradictorii, astfel că funcționarii publici din trei servicii au hotărâri judecătorești favorabile, iar colegilor lor din celelalte dosare li s-au respins definitiv acțiunea, deși, din înscrisurile depuse la dosare rezultă că au desfășurat aceeași activitate ca și colegii lor, au fost implicați în sprijinirea și îngrijirea persoanelor vulnerabile, au mers pe teren la familii defavorizate, în cazuri de violență domestică, cazuri de copii abuzați, neglijați sau aflați în situație de risc social. Consideră că cererea de revizuire îndeplinește condițiile impuse de C. proc. civ., întrucât au fost pronunțate soluții contradictorii în una și aceeași cauză, fiind îndeplinită cerința identității de părți, de calitate și de obiect; în toate hotărârile judecătorești invocate se regăsesc toți reclamanții reprezentați de Sindicatul "A." Botoșani, iar pârâtul este același angajator, respectiv DGASPC Botoșani. Pe fondul cauzei, arată că prin Legea nr. 82/2020 din 17 iunie 2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020, la alin. (2) de la Articolul unic se prevede: "2. La articolul 7, după alin. (4) se introduc trai noi alineate, alin. (5) - (7), cu următorul cuprins: "(5) Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum (2.500 RON brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent deforma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea și/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgență, din fondul de salarii al unității angajatoare, prin transferuri de la bugetul de stal, de la titlul VI «Transferuri între unități ale administrației publice» sau de la alte titluri unde suni bugetate sume cu această destinație, prin ordonatorul principal de credite, sau din fonduri europene." Susține că, astfel cum a fost completat art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020 cu prevederile Legii nr. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenței sociale nu este condiționată de desfășurarea unor activități care exced atribuțiilor din fișa postului. De asemenea, la art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020, completat cu prevederile Legii ar. 82/2020, acordarea stimulentului de risc pentru personalul din domeniul asistenței sociale nu este condiționată de existența unor cazuri, beneficiari sau salariați infectați pozitivi cu virusul SARS-CoV-2 sau pacienți diagnosticați cu Covid în perioada stării de urgență. Salariații din sistemul public de asistență socială îngrijesc persoane vulnerabile, vârstnice, cu dizabilități, copii abandonați și alte grupuri vulnerabile și au ca rol principal prevenirea și combaterea infectării beneficiarilor de servicii sociale cu virusul pandemic. Prin urmare, rolul revizuenților din prezentul dosar a fost altul, iar prin înscrisurile depuse la dosar a demonstrat că atribuția lor principală a fost de sprijinire a copiilor și adulților ce beneficiază de servicii sociale și de implicare în a asigura un mediu protector pentru ca persoanele vulnerabile să nu fie infectate cu noul coronavirus. Mai susține că Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani este instituția publică cu personalitate juridică înființată în subordinea Consiliului Județean Botoșani cu scopul de a asigura aplicarea politicilor sociale în domeniul protecției copilului, familiei, persoanelor vârstnice, persoanelor cu dizabilități, precum și altor persoane, grupuri sau comunități aflate în nevoie socială, cu rol în administrarea și acordarea beneficiilor de asistență socială și a serviciilor sociale. Astfel, atribuțiile fiecărui compartiment în parte, activitatea fiecărui lucrător din cadrul DGASPC, reprezintă un segment important și indispensabil pentru buna funcționare a sistemului de asistentă socială și a acordării unor servicii sociale de calitate.

Apărările intimatei Intimata Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de revizuire, ca inadmisibilă, având în vedere că nu există autoritate de lucru judecat, nefiind întrunită tripla identitate, de părți, obiect și cauză. II. Considerentele Înaltei Curți asupra cererii de revizuire Examinând cererea de revizuire prin prisma prevederilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte constată că aceasta este nefondată. Conform dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, "revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă: (…) există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri." Cu alte cuvinte, pentru a fi aplicabil acest motiv de revizuire, se prevede condiția ca prin hotărârile potrivnice să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Analizând incidența acestui motiv de revizuire în cauza de față, din perspectiva încălcării de către hotărârea supusă revizuirii a autorității de lucru judecat a celorlalte hotărâri invocate de către revizuent, Înalta Curte constată cele ce succed: Revizuentul susține existența contrarietății între decizia civilă nr. 875 din 7 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, prin care s-a admis recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani împotriva sentinței civile nr. 242 din 26 mai 2021 a Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a casat sentința recurată și, în rejudecare, s-a respins acțiunea ca nefondată, și Decizia nr. 886/07.12.2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, Decizia nr. 781/09.11.2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021 și Decizia nr. 782/09.11.2021 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021. În ceea ce privește autoritatea de lucru judecat, Înalta Curte constată că potrivit art. 430 C. proc. civ.: "(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată. (2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă." Dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., deși nu mai prevăd condiția triplei identități de elemente, consacră vechea jurisprudență, în sensul că este reglementată expres necesitatea ca prin cea de-a doua hotărâre să se încalce autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin urmare, se reține că și sub imperiul acestor prevederi legale, hotărârile potrivnice trebuie să întrunească cerința triplei identități de cauză, de obiect și de părți, cu mențiunea că hotărârile respective trebuie să fie pronunțate în dosare separate. În contextul evidențiat, la examinarea motivului de revizuire care sancționează încălcarea autorității de lucru judecat a primei hotărâri, urmează a se avea în vedere și prevederile legale care dau conținut autorității de lucru judecat. Procedând, în speță, la examinarea condițiilor prevăzute de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., se constată că atât în dosarul nr. x/2020 al Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, în care s-a pronunțat decizia nr. 875/07.12.2021, atacată cu cerere de revizuire în prezenta cauză, cât și în dosarele invocate în cererea de revizuire, respectiv în care s-au dat soluții favorabile reclamanților (dosar nr. x/2021 în care s-a pronunțat decizia nr. 886/07.12.2021, dosar nr. x/2021 în care s-a pronunțat decizia nr. 781/09.11.2021, dosar nr. x/2021 în care s-a pronunțat decizia nr. 782/09.11.2021), nu există autoritate de lucru judecat care să fi fost încălcată. Înalta Curte constată că în cauză nu este întrunită identitatea de părți și nici identitatea de cauză, întrucât reclamanții sunt funcționari publici din servicii diferite, având atribuții diferite, specifice fiecărui serviciu. Astfel, prin încheierea din data de 21 aprilie 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, s-a dispus disjungerea dosarului inițial format în mai multe dosare, instanța reținând numărul mare al reclamanților, precum și faptul că aceștia își desfășoară activitatea în cadrul unor servicii diferite, având atribuții și moduri de lucru diferite, motiv pentru care a apreciat că pentru o mai bună administrare a justiției, este necesară disjungerea cauzei și formarea unor dosare distincte în care să figureze doar reclamanții care funcționează în cadrul unui singur serviciu. De asemenea, Înalta Curte constată că nu este fondată susținerea Sindicatului "A." Botoșani în sensul că între dosarele în discuție există identitate de părți, întrucât în toate hotărârile judecătorești invocate reclamanții sunt reprezentați de Sindicatul "A." Botoșani, iar pârâtul este același angajator, respectiv DGASPC Botoșani, având în vedere că acțiunea a fost formulată de Sindicatul "A." Botoșani în numele membrilor de sindicat, funcționari publici și în calitate de reprezentant al acestora, așadar nu în calitate de reclamant. Astfel fiind, contrar celor susținute prin cererea de revizuire, calitatea de reclamanți o au membrii de sindicat reprezentați de către Sindicatul "A." Botoșani în instanță. În acest sens, sunt relevante dispozițiile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 62/2011: "În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), organizațiile sindicale au dreptul de a întreprinde orice acțiune prevăzută de lege, inclusiv de a formula acțiune în justiție în numele membrilor lor, în baza unei împuterniciri scrise din partea acestora. Acțiunea nu va putea fi introdusă sau continuată de organizația sindicală dacă cel în cauză se opune sau renunță la judecată în mod expres", precum și dispozițiile art. 30 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora calitatea procesuală activă presupune existența unei identități între persoana reclamantului și cel care este titularul dreptului afirmat. Prin urmare, nu se poate reține identitatea de părți între dosarul de față și dosarele invocate prin cererea de revizuire. De asemenea, nu se poate reține nici identitatea de cauză, în condițiile în care revizuienții din dosarele invocate sunt salariați - funcționari publici care își desfășoară activitatea în servicii diferite, cu atribuții specifice fiecărui serviciu în parte, după cum urmează: - dosarul nr. x/2020 - Serviciul resurse umane, salarizare și relații cu publicul din cadrul DGASPC Botoșani, instanța de recurs reținând prin decizia nr. 875/07.12.2021 că reclamanții nu s-au aflat într-o situație de implicare directă, astfel cum prevăd dispozițiile art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020; - dosarul nr. x/2021 - Serviciul pentru protecția copilului aflat în dificultate și management de caz, în care s-a dat decizia nr. 886/07.12.2021, funcționarii publici din acest serviciu având ca atribuții principale coordonarea, organizarea și direcționarea tuturor intervențiilor destinate asigurării serviciilor și integrarea acestora în beneficiul copiilor și familiilor acestora; - dosarul nr. x/2021 - Serviciul de evaluare complexă pentru copilul și adultul cu dizabilități, în care s-a dat decizia nr. 781/09.11.2021, funcționarii publici din acest serviciu având ca atribuții principale evaluarea/reevaluarea complexă pentru copilul cu dizabilități în vederea încadrării într-un grad de handicap, evaluarea/reevaluarea complexă a adultului cu handicap; - dosarul nr. x/2021 - Serviciul achiziții publice, proiecte și administrativ, în care s-a dat Decizia nr. 782/09.11.2021, funcționarii publici din acest serviciu având ca atribuții principale elaborarea strategiei de contractare și programul anual al achizițiilor publice, aplicarea și finalizarea procedurilor de atribuire, realizarea achizițiilor directe, urmărește aprovizionarea ritmică de la furnizori conform contractelor de achiziție încheiate. Cu alte cuvinte, este nefondată susținerea formulată prin cererea de revizuire în sensul că reclamanții din dosarul de față au fost implicați în sprijinirea și îngrijirea persoanelor vulnerabile și au desfășurat aceeași activitate ca și colegii lor din dosarele invocate ca temei al cererii de revizuire. Prin urmare, nefiind îndeplinită condiția triplei identități, de părți, obiect și cauză între hotărârile invocate de revizuent, dat fiind faptul că hotărârile invocate ca fiind potrivnice au vizat aspecte diferite, respectiv au părți diferite și cauze diferite, nu se poate proceda la revizuirea hotărârii atacate în dosarul de față. Mai mult, se reține că scopul reglementării cazului de revizuire prevăzut de art. 509 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. este acela al respectării principiului autorității de lucru judecat, prin restabilirea situației determinate de nesocotirea lui, atunci când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, aceeași cauză și aceleași părți. În asemenea situații, executarea hotărârilor pronunțate este imposibilă, ca urmare a faptului că fiecare parte se va prevala de hotărârea care îi este favorabilă, iar soluția ce se impune este revizuirea și anularea ultimei hotărâri care înfrânge principiul autorității lucrului judecat. Or, în speță, așa cum s-a reținut anterior, considerentele celor trei decizii nu sunt contrare hotărârii a cărei revizuire se solicită în privința aspectului litigios în discuție și ca atare, un asemenea motiv nu poate fi reținut. Pe de altă parte, în soluționarea prezentei cauze, Înalta Curte are în vedere, mutatis mutandis, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a reținut, cu referire la cererea de revizuire, că "în conformitate cu jurisprudența sa constantă, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 § 1 trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care consacră, printre altele, preeminența dreptului ca parte a moștenirii comune a părților contractante. Unul dintre aspectele fundamentale ale supremației dreptului este principiul securității juridice, care impune, inter alia, ca, atunci când instanțele au pronunțat o soluție definitivă, soluția lor să nu poată fi repusă în discuție. Securitatea juridică implică respectul pentru principiul res judicata, care constituie principiul caracterului definitiv al hotărârilor judecătorești. Acest principiu subliniază că nicio parte nu poate solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține o nouă rejudecare a cauzei. Puterea de revizuire a instanțelor superioare ar trebui utilizată pentru a corecta erorile judiciare, și nu pentru a se ajunge la o nouă examinare a cauzei. Revizuirea nu ar trebui tratată ca un apel deghizat […]. O îndepărtare de la acest principiu este justificată doar când devine necesară ca urmare a unor circumstanțe având un caracter substanțial și obligatoriu". (Cauza Mitrea împotriva României, Hotărârea din 29 iulie 2008, definitivă la 1 decembrie 2008, §23-24, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 855 din 21 decembrie 2010). Pentru argumentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 513 alin. (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge cererea de revizuire de față, ca nefondată.