ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3319/2022

Obiectul cererii de chemare în judecată 1.1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 7 septembrie 2020, sub nr. x/2020, reclamantul Sindicatul "Impact" Botoșani, în numele și pentru membrii de sindicat indicați în cuprinsul cererii, în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani ("DGASPC Botoșani"), a solicitat obligarea pârâtei la: (i) acordarea pentru fiecare reclamant a stimulentului de risc în cuantum de 2500 RON/lună stera de urgență (respectiv 5000 RON) prevăzut de alin. (2) al articolului unic din Legea nr. 82/2020 privind aprobarea O.U.G. nr. 43/2020; (ii) actualizarea acestor sume cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății efective a sumei datorate și a dobânzii legale calculate conform O.G. nr. 13/2011, începând cu data introducerii acțiunii și până la data plății efective; (iii) obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată. 1.

Prin încheierea din 21 aprilie 2021, Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal a disjuns cererea de chemare în judecată, în funcție de serviciul din cadrul DGASPC Botoșani din care făceau parte membrii de sindicat reclamanți, rezultând un număr de 11 dosare. Pentru reclamanții A., B., C. și D. s-a format dosarul nr. x/2021. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 187 din 5 mai 2021, Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele: - a admis în parte cererea de chemare în judecată formulată de Sindicatul "Impact" Botoșani, în numele și pentru A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani; - a obligat pârâta să plătească reclamanților B., C. și D. stimulentul de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgență, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății, precum și cu dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii în instanță - respectiv 07.09.2020, și până la data plății; - a obligat pârâta să plătească reclamantei A., proporțional cu timpul efectiv lucrat, stimulentul de risc în cuantum de 2500 RON brut pe lună de stare de urgență, prevăzut de art. 7 alin. (5) din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată și modificată prin Legea nr. 82/2020, actualizat cu rata inflației de la data scadenței și până la data plății, precum și cu dobânda legală începând cu data introducerii acțiunii în instanță - respectiv 07.09.2020, și până la data plății; - a respins ca nefondată cererea privind cheltuielile de judecată

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței civile nr. 187 din 5 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani, solicitând admiterea recursului și casarea în parte a sentinței atacate, în ceea ce privește obligațiile de plată stabilite în sarcina sa.

Soluția instanței de recurs Prin decizia nr. 760 din 8 noiembrie 2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de pârâta Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Botoșani împotriva sentinței civile nr. 187 din 5 mai 2021, pronunțată de Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal, a casat sentința recurată și, în rejudecare, a respins acțiunea, ca nefondată.

Cererea de revizuire Prin cererea înregistrată la data de 11 ianuarie 2022, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2022, Sindicatul "Impact" Botoșani, în numele și pentru A., B., C. și D., a solicitat revizuirea deciziei nr. 760 din 8 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2021, respectiv anularea deciziei atacate și rejudecarea recursului, în sensul menținerii sentinței pronunțate de Tribunalul Botoșani. Cererea de revizuire a fost întemeiată pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., susținându-se că decizia atacată este potrivnică următoarelor decizii pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal: decizia nr. 781/09.11.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021; decizia nr. 782/09.11.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021; decizia nr. 886/07.12.2021, pronunțată în dosarul nr. x/2021. În esență, revizuentul apreciază că în speță există tripla identitate de părți obiect și cauză, iar hotărârile pronunțate sunt contradictorii din perspectiva soluțiilor dispuse, în sensul că, prin decizia atacată cu revizuire nu a fost recunoscut dreptul reclamanților la plata stimulentului de risc reglementat de Legea nr. 82/2020, pe când în cazul altor angajați ai DGASPC Botoșani, reclamanți în dosarele disjunse din dosarul inițial nr. x/2020, acest drept a fost recunoscut, conform deciziilor nr. 781/2021, nr. 782/2021 și nr. 886/2021.

Apărările formulate în cauză Intimata DGASPC Botoșani a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, iar în subsidiar, a solicitat respingerea cererii, ca nefondată. II. Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție Examinând cu prioritate termenul de formulare a cererii de revizuire, Înalta Curte constată că aceasta este exercitată cu nerespectarea termenului legal, pentru următoarele considerente: Cererea ce face obiectul prezentei cauze a fost întemeiată de revizuentul Sindicatul "Impact" Botoșani pe dispozițiile art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., potrivit cărora revizuirea unei hotărâri pronunțate asupra fondului sau care evocă fondul poate fi cerută dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade diferite, care încalcă autoritatea de lucru judecat a primei hotărâri. Prin urmare, acest caz de revizuire vizează reformarea ultimei hotărâri pronunțate, care va fi anulată în raport de prima hotărâre, ale cărei dispoziții vor fi menținute. Din perspectiva termenului de promovare a revizuirii, sunt aplicabile dispozițiile art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., care stabilesc un termen de depunere a căii extraordinare de atac de o lună de la data rămânerii definitive a ultimei hotărâri. Coroborând aceste dispoziții, rezultă că cererea de revizuire se îndreaptă împotriva ultimei hotărâri pronunțate, iar termenul de exercitare se calculează, cu necesitate, în raport de hotărârea a cărei anulare se solicită. Înalta Curte constată că prezenta cerere de revizuire a fost îndreptată împotriva deciziei nr. 760 din 8 noiembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2020, pe care revizuentul a apreciat-o a fi potrivnică deciziilor nr. 781/09.11.2021, nr. 782/09.11.2021 și nr. 886/07.12.2021, pronunțate de Curtea de Apel Suceava în alte pricini. Motivele de fapt și de drept invocate de revizuent confirmă că obiectul revizuirii îl reprezintă decizia nr. 760 din 8 noiembrie 2021, a cărei desființare se solicită, astfel încât hotărârea ce face obiectul reformării și în raport de care se calculează termenul de depunere a cererii de revizuire va fi această decizie. Întrucât hotărârea supusă revizuirii a rămas definitivă la data de 8 noiembrie 2021, în raport de modul de calcul al termenelor de procedură socotite pe luni, prevăzute de art. 181 alin. (1) pct. 3 C. proc. civ., termenul de exercitare a revizuirii s-a împlinit la data de 8 decembrie 2021. Având în vedere că revizuentul a depus cererea de revizuire prin serviciul poștal, la data de 7 ianuarie 2022 (conform ștampilei poștale aplicate pe plocul aflat la dosar), Înalta Curte constată că revizuirea este introdusă cu nerespectarea termenului legal, fiind tardiv formulată. Într-adevăr, cauza de față prezintă o situație specifică, în sensul că, analizând datele rămânerii definitive a hotărârilor considerate potrivnice, se constată că revizuentul a înțeles să îndrepte cererea de revizuire împotriva hotărârii pronunțate inițial, și nu a ultimei hotărâri, contrar dispozițiilor art. 509 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., dar această împrejurare nu poate schimba modul de calcul a termenului de exercitare a căii de atac. Astfel, deciziile pe care revizuentul le apreciază a fi legale, respectiv deciziile nr. 781/09.11.2021, nr. 782/09.11.2021 și nr. 886/07.12.2021, au rămas definitive la data pronunțării lor (09.11.2021, respectiv 07.12.2021), ulterior rămânerii definitive a deciziei contestate pe calea revizuirii, însă revizuentul nu a înțeles să îndrepte cererea de revizuire împotriva acestor hotărâri, astfel încât data rămânerii lor definitive nu poate fi luată în considerare pentru calcularea termenului de exercitare a cererii de revizuire îndreptată împotriva deciziei nr. 760/08.11.2021. În concluzie, în ceea ce privește calcularea termenului de introducere a cererii de revizuire, va fi avută în vedere însăși hotărârea împotriva căreia se îndreaptă calea de atac, chiar dacă, din eroare sau cu bună știință, revizuentul atacă hotărârea pronunțată anterior, și nu ultima hotărâre. Pentru considerentele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 511 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul Sindicatul "Impact" Botoșani, în numele și pentru A., B., C. și D., ca tardiv formulată. PENTRU ACESTE MOTIVE,