ÎCCJ, Decizia nr. 15/2023

Pe rol se află Dosarul nr. 1.459/1/2023 având ca obiect recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, vizând următoarea problemă de drept: Fapta constând în deținerea sau comercializarea pe teritoriul României a unui număr de peste 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, ca urmare a ieșirii din fondul legislației active a incriminării prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în intervalul 5 mai-16 iunie 2022, îndeplinește condițiile de tipicitate ale infracțiunii de deținere în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care are natura unei norme juridice speciale în raport cu infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) din Codul penal, care este o normă generală.

Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a fost constituit conform prevederilor art. 473 alin. (1) din Codul de procedură penală, art. 30 alin. (1) și art. 31 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Ședința a fost prezidată de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamna judecător Corina-Alina Corbu.

La ședința de judecată a participat doamna Nicoleta Eucarie, procuror al Secției judiciare - Serviciul judiciar penal din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Totodată, la ședința de judecată a participat doamna magistrat-asistent Elena-Mihaela Mustață, desemnată în conformitate cu dispozițiile art. 32 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

După prezentarea referatului de către magistratul-asistent, președintele Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând că nu sunt cereri de formulat ori chestiuni prealabile de invocat, a solicitat doamnei procuror Nicoleta Eucarie să susțină punctul de vedere cu privire la problema de drept supusă dezlegării și interpretării unitare ce face obiectul cauzei de față.

Reprezentantul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că sesizarea îndeplinește toate condițiile de admisibilitate și a solicitat stabilirea unui mod unitar de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, în sensul de a se statua că fapta constând în deținerea, în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a unui număr de peste 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, ca urmare a ieșirii din fondul legislației active a incriminării prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în intervalul 5 mai-16 iunie 2022, constituie infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care are natura unei norme juridice speciale în raport cu infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) din Codul penal, care este o normă generală.

Pe de altă parte, a învederat că, în considerentele sesizării, procurorul general și-a exprimat și punctul de vedere cu privire la concursul dintre infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și cea de tăinuire.

De asemenea, a arătat că din considerentele sesizării rezultă și că fapta constând în deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a unui număr de peste 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că provin însă din infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (1) și (3) din Codul vamal, constituie infracțiunea de tăinuire (tot în intervalul 5 mai-16 iunie 2022).

Președintele completului pentru soluționarea recursului în interesul legii, doamna judecător Corina-Alina Corbu, președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a reținut dosarul în pronunțare asupra recursului în interesul legii. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - COMPLETUL PENTRU SOLUȚIONAREA RECURSULUI ÎN INTERESUL LEGII, deliberând asupra recursului în interesul legii, constată următoarele: I. Problema de drept care a generat practica neunitară

Prin recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a susținut că, în practica judiciară națională, nu există un punct de vedere unitar referitor la structura infracțiunii de contrabandă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, respectiv raportul său cu infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Codul penal, existând mai multe orientări jurisprudențiale.

S-a arătat că problema de drept supusă examinării a luat naștere în cauzele pendinte având ca obiect infracțiunea de contrabandă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, dispoziții care au fost suspendate de drept, potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, în intervalul cuprins între 5 mai 2022 (data publicării Deciziei Curții Constituționale nr. 176/2022, prin care aceste dispoziții legale au fost declarate neconstituționale) și 16 iunie 2022 (17 iunie 2022 fiind data intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, prin care s-a reincriminat infracțiunea de contrabandă asimilată).

În acest context juridic, instanțele, sesizate prin rechizitorii sau prin solicitări de constatare a intervenirii unei legi de dezincriminare, conform procedurii prevăzute de art. 595 din Codul de procedură penală, cu fapte constând în deținerea sau comercializarea unui număr de peste 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, încadrate juridic inițial în infracțiunea de contrabandă asimilată prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în considerarea dispozițiilor obligatorii ale art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, trebuie să stabilească dacă fapta concretă cu care au fost sesizate a fost dezincriminată ori dacă aceasta este incriminată de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a expus divergențele existente în jurisprudență, opinând în sensul că fapta constând în deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a unui număr de peste 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, ca urmare a ieșirii din fondul legislației active a incriminării prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în intervalul 5 mai-16 iunie 2022, constituie infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care are natura unei norme juridice speciale în raport cu infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) din Codul penal, care este o normă generală. II. Dispoziții legale relevante

Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, forma în vigoare până la 5.05.2022 Art. 270. - (...) (2) Constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. (1): a) introducerea în sau scoaterea din țară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de lei în cazul produselor supuse accizelor și mai mare de 40.000 de lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; (...). (3) Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia.

Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în vigoare începând cu data de 17 iunie 2022, în urma modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 17 iunie 2022 Art. 270. - (...) (2) Constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. (1): a) introducerea în/sau scoaterea din țară, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă sunt depășite limitele cantitative prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în cazul produselor accizabile supuse marcării, sau dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 de lei, în cazul produselor accizabile nesupuse marcării, și mai mare de 40.000 de lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri; (...). (3) Sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, dacă sunt depășite limitele cantitative sau valorice prevăzute la alin. (2) lit. a).

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal Art. 452. - Infracțiuni (1) Constituie infracțiuni următoarele fapte: (...) h) deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri; (...). (2) Infracțiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel: (...) b) cu închisoare de la un an la 5 ani, cele prevăzute la lit. b), e) și h)-k);

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în vigoare începând cu data de 17 iunie 2022, în urma modificării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 594 din 17 iunie 2022, care prin art. VII a stabilit că prevederile art. IV intră în vigoare de la data publicării ordonanței de urgență în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepția pct. 1 și 2 care intră în vigoare la data de 1 iulie 2022. Art. 452. - Infracțiuni (1) Constituie infracțiuni următoarele fapte: (...) h) deținerea de către orice persoană sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, cu excepția celor deținute în antrepozitul fiscal, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, tutun de fumat peste 1 kg, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri; (...). (2) Infracțiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel: (...) c) cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, cele prevăzute la lit. a), c), d), h), h1) și l).

Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, în vigoare anterior Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal Art. 296 1 . - (1) Constituie infracțiuni următoarele fapte: (...) l) deținerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit titlului VII, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limita a 10.000 țigarete, 400 țigări de foi de 3 grame, 200 țigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri, băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri, peste 300 litri.

Codul penal adoptat prin Legea nr. 286/2009 Art. 270. - (1) Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaște natura acesteia, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă. (2) Pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta săvârșită de autor. (3) Tăinuirea săvârșită de un membru de familie nu se pedepsește.

Codul penal adoptat prin Legea nr. 15/1968 Art. 221. - Primirea, dobândirea sau transformarea unui bun ori înlesnirea valorificării acestuia, cunoscând că bunul provine din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, dacă prin aceasta s-a urmărit obținerea pentru sine ori pentru altul a unui folos material, se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani, fără ca sancțiunea aplicată să poată depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea din care provine bunul tăinuit. Tăinuirea săvârșită de soț sau de o rudă apropiată nu se pedepsește. III. Examenul jurisprudențial. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești

Problema de drept supusă examinării a luat naștere în cauzele având ca obiect infracțiunea asimilată celei de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, urmare a Deciziei nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituționale.

Instanțele sesizate prin rechizitorii sau prin solicitări de constatare a intervenirii unei legi de dezincriminare în procedura prevăzută de art. 595 din Codul de procedură penală, în legătură cu fapte constând în deținerea sau comercializarea unui număr de peste 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, încadrate juridic în infracțiunea asimilată infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în considerarea dispozițiilor art. 4 din Codul penal sau art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, au stabilit fie că faptele sunt incriminate de o altă lege în vigoare, sub o altă denumire [infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sau infracțiunea prevăzută de art. 270 din Codul penal], fie că fapta concretă a fost dezincriminată.

Infracțiunea asimilată celei de contrabandă a fost reconfigurată și reincriminată la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 594 din 17 iunie 2022.

Examenul jurisprudenței actuale a evidențiat că nu există un punct de vedere unitar cu privire la structura infracțiunii asimilate infracțiunii de contrabandă, prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și, respectiv, raportul său cu infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 alin. (1) din Codul penal, existând mai multe orientări.

Într-o primă orientare jurisprudențială, instanțele au considerat că infracțiunea asimilată celei de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, constând în deținerea sau comercializarea unui număr de peste 10.000 de țigarete supuse marcării, nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, reprezintă o infracțiune complexă care include în conținutul său infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, infracțiune care anterior se regăsea la art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

S-a specificat că scoaterea din fondul legislativ activ a infracțiunii complexe, subsecvent Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale, a determinat, în intervalul 5 mai-16 iunie 2022, revenirea la caracterul de sine stătător al infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Astfel, în temeiul art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 privind punerea în aplicare a Codului penal, instanțele au considerat că fapta constând în deținerea sau comercializarea peste limita de 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, se încadrează juridic în dispozițiile art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Aplicând acest raționament, instanțele au pronunțat, în consecință, hotărâri definitive de condamnare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal [anterior art. 296 1 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal] și, respectiv, au respins sesizările având drept obiect constatarea legii de dezincriminare, în cauzele având ca obiect contestații la executare întemeiate pe dispozițiile art. 595 din Codul de procedură penală.

Au fost anexate cererii de recurs în interesul legii mai multe hotărâri judecătorești care exprimă această orientare jurisprudențială, pronunțate de instanțe din raza de competență a curților de apel: Alba Iulia, Bacău, Brașov, București, Cluj, Craiova, Galați, Iași, Pitești, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara.

În cea de-a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că infracțiunea asimilată infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, reprezintă o incriminare specială a infracțiunii de tăinuire, prevăzută de art. 270 din Codul penal, cu sublinierea că, față de situația premisă și de conținutul constitutiv, nu poate fi calificată ca o infracțiune complexă ce absoarbe infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal ce are ca premisă, în opinia unor instanțe, existența unor depozite clandestine de produse accizabile rezultate din producerea fără forme legale sau scoaterea din antrepozite fiscale, fără forme legale, a unor produse supuse accizării.

Prin urmare, constatând incidența art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, instanțele au considerat că deținerea sau comercializarea unui număr de peste 10.000 de țigarete nemarcate, marcate necorespunzător sau cu marcaje false, cunoscând că acestea provin din contrabandă, se încadrează juridic în dispozițiile art. 270 din Codul penal privind infracțiunea de tăinuire.

S-a argumentat că, urmare a Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale, nu se poate considera că a intervenit o dezincriminare totală a faptei de a deține bunuri provenite din contrabandă, ci numai atunci când fapta concretă nu este acoperită de infracțiunea de tăinuire. Astfel, lipsirea de efecte juridice a normei speciale de incriminare prin decizia instanței de contencios constituțional s-a arătat că determină aplicabilitatea dispozițiilor normei generale, respectiv nu există o ipoteză generală de dezincriminare, în sensul că incriminarea din legea veche este suprimată și nu mai are corespondent în legea nouă, atât timp cât conținutul infracțiunii asimilate celei de contrabandă se regăsește parțial în cel al infracțiunii de tăinuire. S-a făcut trimitere la considerentele Curții Constituționale din Decizia nr. 651/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1083 din 20 decembrie 2018, prin care s-a statuat că, atunci când printr-o decizie a Curții Constituționale se constată neconstituționalitatea totală sau parțială a unei norme de incriminare, decizia echivalează în privința efectelor cu o lege de dezincriminare, și s-a apreciat că fapta afectată de Decizia nr. 176/2022 a instanței de contencios constituțional continuă să fie incriminată ca tăinuire.

Deopotrivă, s-a motivat că nici infracțiunea asimilată infracțiunii de contrabandă și nici cea de tăinuire nu au natura unei infracțiuni complexe absorbante prin raportare la infracțiunea de deținere în afara antrepozitului fiscal, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Prin urmare, această din urmă infracțiune, distinctă, continuă să se aplice și ulterior Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale în același domeniu ca și cel anterior acestei decizii, neputându-se aprecia că decizia instanței de contencios constituțional determină reținerea infracțiunii prevăzute de Codul fiscal, tuturor ipotezelor reglementate de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, dacă sunt atinse pragurile de cantități de bunuri prevăzute de lege.

În cadrul acestei orientări jurisprudențiale s-a conturat și suborientarea în conformitate cu care Decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale a condus la înlăturarea infracțiunii complexe prevăzute de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, fără însă să opereze dezincriminarea, fapta fiind incriminată în continuare ca infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 alin. (1) din Codul penal, ce constituie lege penală mai favorabilă față de infracțiunea complexă prevăzută de art. 270 alin. (3) din Codul vamal, așa cum a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal.

Orientarea jurisprudențială anterior expusă se regăsește în hotărâri pronunțate de instanțele din raza de competență a curților de apel Oradea și Cluj.

În cea de-a treia orientare jurisprudențială, instanțele au considerat că infracțiunea asimilată celei de contrabandă, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, este, în esență, o infracțiune simplă, iar, ca urmare a ieșirii acesteia din fondul legislației active, a intervenit dezincriminarea faptei, neregăsindu-se în conținutul vreunei alte infracțiuni. În motivare, a fost indicată Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale, prin care au fost declarate neconstituționale dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și s-au aplicat prevederile art. 4 din Codul penal potrivit cărora legea penală nu se aplică faptelor săvârșite sub legea veche dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă.

S-a arătat că infracțiunea asimilată infracțiunii de contrabandă nu reprezintă o infracțiune complexă și, ca atare, nu include în conținutul său nici infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, nici vreo altă infracțiune.

Deopotrivă, s-a apreciat că nu sunt incidente dispozițiile art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, fiindcă, în cazul acestei infracțiuni, prin deținerea de produse accizabile în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării se înțelege deținerea unor bunuri în stare de materie primă.

Un alt argument a fost că, în cazul țigaretelor provenite din contrabandă, acestea reprezintă bunuri eliberate pentru consum în alt stat, iar deținerea lor nu poate constitui infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, care se referă la bunuri neeliberate pentru consum, aflate în procesul de marcare, anterior celui de punere în liberă circulație.

Subliniindu-se că art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României a fost scos din fondul legislativ activ, în perioada 5 mai-16 iunie 2022, iar faptele cu care au fost sesizate nu pot fi încadrate juridic în vreo altă infracțiune, instanțele au constatat intervenită dezincriminarea, cu consecința pronunțării soluției de achitare.

Această a treia orientare jurisprudențială se regăsește în hotărâri pronunțate, ca instanțe de apel, de curțile de apel Bacău, Constanța și Craiova. IV. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție

În procesul de unificare a jurisprudenței, prin Decizia nr. 17 din 18 noiembrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2014, s-a statuat că fapta de a deține în afara antrepozitului fiscal produse accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false, peste limitele prevăzute de lege, cunoscând că acestea provin din contrabandă, constituie infracțiunea prevăzută în art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. În considerentele deciziei, infracțiunea de contrabandă în formă asimilată a fost caracterizată ca formă de tăinuire a bunurilor provenind din contrabandă, având aceleași cerințe referitoare la obiectul juridic cu cele de la infracțiunea de contrabandă.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală din cadrul instanței supreme a mai statuat, prin Decizia nr. 11 din 22 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 2 iunie 2015, că, în cazul infracțiunii de contrabandă prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, se impune luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, concomitent cu obligarea inculpaților la plata sumelor reprezentând datoria vamală, numai în ipoteza în care acestea au trecut de primul birou vamal situat pe teritoriul vamal comunitar fără să fi fost prezentate în vamă și transportate spre acest birou vamal. În contextul examinării problemei de drept a luării măsurii de siguranță a confiscării speciale a bunurilor sau mărfurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României în cazul infracțiunii de contrabandă, în conținutul deciziei s-a precizat că, în cazul infracțiunii de contrabandă, sunt asimilate autoratului unele forme ale participației penale, iar, pe de altă parte, infracțiunea de tăinuire este absorbită în infracțiunea de contrabandă.

În același scop al unificării practicii judiciare la nivel național, prin Decizia nr. 32 din 11 decembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 62 din 28 ianuarie 2016, s-a stabilit că noțiunea de contrabandă utilizată de legiuitor în dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în sintagma cunoscând că acestea provin din contrabandă, privește contrabanda constând în introducerea în țară a bunurilor ori a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau introducerea în țară a acestor bunuri ori mărfuri prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragerea de la controlul vamal [și nu echivalează cu infracțiunea de contrabandă prevăzută în art. 270 alin. (1) și art. 270 alin. (2) din aceeași lege, cu toate elementele constitutive ale acesteia].

Anterior incriminării, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010), a infracțiunii asimilate celei de contrabandă la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și a infracțiunii prevăzute de art. 296 1 alin. (1) lit. (l) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, se evidențiază, ca jurisprudență a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Decizia nr. 2.743 din data de 11 septembrie 2008, în ale cărei considerente s-a reținut că fapta inculpatului care, după introducerea în țară a țigărilor în mod ilegal, a fost de acord să ajute la transportul țigărilor, contra unei sume de bani, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire, prevăzute de art. 221 din Codul penal (din 1969).

Prin Decizia nr. 2.125 din data de 18 iunie 2013, pronunțată în calea ordinară de atac a recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală, s-a arătat că, în cazul modalității specifice a elementului material care se încadrează atât în deținere în afara antrepozitului fiscal, cât și în contrabandă, infracțiunea de contrabandă este o infracțiune complexă care include deținerea bunurilor în afara antrepozitului fiscal.

În ceea ce privește practica judiciară recentă a Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin hotărârile pronunțate, fie cu ocazia soluționării recursurilor în casație fundamentate pe dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 7 din Codul de procedură penală (inculpatul a fost condamnat pentru o faptă care nu este prevăzută de legea penală), fie a căii de atac a contestației întemeiate pe art. 597 alin. (7) din Codul de procedură penală raportat la art. 595 din Codul de procedură penală (care reglementează contestația la executare în cazul intervenirii unei legi penale noi sau a unei decizii a Curții Constituționale), s-a validat orientarea potrivit căreia există o continuitate de incriminare: a) în dispozițiile art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că, drept urmare a Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale, sunt incidente dispozițiile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, care prevăd că dispozițiile art. 4 din Codul penal nu se aplică în situația în care fapta este incriminată de legea nouă sau de o altă lege în vigoare, chiar sub o altă denumire. S-a apreciat că, în pofida faptului că dispozițiile care reglementau infracțiunea de contrabandă în formă asimilată, prevăzută de dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, au fost declarate neconstituționale, faptele și-au păstrat caracterul infracțional, fiind incriminate în cuprinsul dispozițiilor art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal; b) în dispozițiile art. 270 alin. (1) din Codul penal. În argumentare, au fost evocate considerentele Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale prin care s-a arătat că infracțiunea asimilată celei de contrabandă incriminată prin dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României nu este altceva decât o infracțiune de tăinuire, prin elementul său material, care privește bunuri de un anumit specific, respectiv bunuri care provin din contrabandă, a căror deținere, depozitare, colectare etc. afectează bugetul consolidat al statului. V. Direcția legislație, jurisprudență și contencios

Direcția legislație, jurisprudență și contencios - Serviciul pentru studiul și unificarea jurisprudenței din cadrul instanței supreme a transmis deciziile nr. 101 din 8 februarie 2023, nr. 182/RC din 14 martie 2023, nr. 678 din 11 noiembrie 2023, nr. 598 din 4 octombrie 2020 și nr. 580 din 28 septembrie 2022, pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, acestea regăsindu-se printre hotărârile judecătorești depuse de titularul sesizării odată cu cererea de recurs în interesul legii. VI. Jurisprudența Curții Constituționale a României

Semnificativă pentru problema de drept ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii este Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 a Curții Constituționale a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022, prin care s-a constatat că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României sunt neconstituționale, relevante fiind considerentele prin care instanța de contencios constituțional a precizat: - (...) deși noțiunea de "contrabandă" utilizată de legiuitor la art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 nu echivalează cu infracțiunea de contrabandă prevăzută la art. 270 alin. (1) și alin. (2), lit. a), b) și c) din aceeași lege, cu toate elementele constitutive ale acesteia, bunurile/mărfurile, obiect al infracțiunii prevăzute la alin. (3), pot proveni din/pot fi destinate faptelor săvârșite conform alin. (1) al art. 270 din Codul vamal al României sau pot proveni din/pot fi destinate faptelor săvârșite conform alin. (2) lit. a), b) și c) din același articol (paragraful 27); - în context, Curtea reține că infracțiunea reglementată la art. 270 alin. (3) din Codul vamal al României este, prin elementul său material, o infracțiune de tăinuire, care privește bunuri de un anumit specific, respectiv bunuri ce provin din contrabandă, a căror deținere, depozitare, colectare etc. afectează bugetul consolidat al statului (paragraful 29); - infracțiunile incriminate prin art. 2961 alin. (1) lit. l) din Codul fiscal din 2003, respectiv prin art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal din 2015 și prin art. 270 alin. (3) din Codul vamal constituie forme specifice de evaziune fiscală (...) cea din urmă - contrabanda, atât în varianta-tip, cât și în cazul infracțiunii asimilate contrabandei - o infracțiune complexă, prin care se incriminează o modalitate specifică de sustragere de la plata taxelor (...) - paragraful 35. VII. Jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

În Cauza C-459/07 Veli Elshani împotriva Hauptzollamt Linz - Hotărârea din 2 aprilie 2009, noțiunea de contrabandă este legată de introducerea neregulamentară a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, observându-se, pe de o parte, riscul foarte ridicat ca aceste mărfuri să fie, în final, integrate în circuitul economic al statelor membre, iar, pe de altă parte, necesitatea de a proteja resursele proprii ale Comunității.

De asemenea, în Cauza C-230/08 Dansk Transport og Logistik împotriva Skatteminsteriet - Hotărârea din 29 aprilie 2010, noțiunea de contrabandă este raportată la introducerea ilegală a mărfurilor pe teritoriul vamal al Uniunii Europene, reiterându-se că aceasta se produce din momentul trecerii mărfurilor de primul birou vamal situat în interiorul teritoriului menționat fără ca acestea să fie prezentate la biroul vamal respectiv. S-a statuat și care este momentul exigibilității diverselor taxe, respectiv că faptul generator al accizei și al taxei pe valoarea adăugată se produce în momentul în care aceste bunuri sunt introduse pe teritoriul comunității. VIII. Punctul de vedere exprimat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Formulând recursul în interesul legii, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a opinat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a cererii de recurs în interesul legii și că, pe fondul problemei de drept, soluția legală în materie este reflectată de prima orientare jurisprudențială, cea majoritară.

În esență, s-a arătat că infracțiunea de contrabandă în formă asimilată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, constând în fapta persoanei de a deține un număr de peste 10.000 de țigarete, provenite din contrabandă, constituie o infracțiune complexă în al cărei conținut se regăsește infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, ambele fiind apreciate ca norme speciale în raport cu infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 alin. (1) din Codul penal.

În ceea ce privește obiectul juridic al celor două infracțiuni s-a indicat că, în cazul infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, acesta privește relațiile sociale în legătură cu regimul impozitelor, taxelor, contribuțiilor și altor sume datorate bugetului general consolidat, iar obiectul juridic al infracțiunii asimilate contrabandei este unul complex ce include suplimentar și relațiile sociale în legătură cu regimul frontierei de stat.

Cu referire la obiectul material al infracțiunii de contrabandă în formă asimilată, s-a subliniat că este reprezentat de țigarete nemarcate sau marcate necorespunzător, purtând timbre eliberate în state extracomunitare, de regulă din Ucraina sau Republica Moldova, bunuri care trebuie plasate sub regim vamal la intrarea pe teritoriul României.

Totodată, s-a evidențiat că țigaretele provenite din afara teritoriului țării reprezintă produse accizabile care trebuie supuse marcării potrivit dispozițiilor art. 421 alin. (1) și (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pentru a fi eliberate pentru consum sau importate pe teritoriul României, constituind astfel obiectul material și al infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Pentru situația în care acciza nu a fost plătită s-a menționat că deținerea nu poate avea loc decât într-un antrepozit fiscal, per a contrario, deținerea produselor accizabile în afara antrepozitului fiscal presupune o acciză neplătită, antrepozitul fiscal reprezentând un regim suspensiv de accize.

În conformitate cu art. 338 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, produsele accizabile, în categoria cărora intră și țigaretele, sunt supuse accizelor la momentul producerii pe teritoriul Uniunii Europene sau la momentul importului pe teritoriul Uniunii Europene, fiind exigibile în momentul importului chiar neregulamentar, cu excepția cazului în care produsele accizabile sunt plasate imediat după import în regim suspensiv de accize, potrivit dispozițiilor art. 339 alin. (1) și art. 340 alin. (1) lit. d) din același act normativ.

Astfel, situația introducerii de țigarete pe teritoriul țării, cu nerespectarea regimului frontierei, prin contrabandă, reprezintă un import neregulamentar ce atrage din acel moment obligația de plată a accizelor, accize care nu au fost însă percepute, motiv pentru care deținerea acestor bunuri este interzisă, conform art. 362 alin. (1) și (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, în afara unui antrepozit fiscal.

S-a considerat că, în contextul în care acțiunea realizată întrunește condițiile elementului material specific ambelor infracțiuni, respectiv fapta de a deține un număr de peste 10.000 de țigarete, provenite din contrabandă, în afara antrepozitului fiscal, infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal - infracțiune cu caracter general este absorbită în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, normă cu caracter special.

Prin urmare, s-a concluzionat că ieșirea din vigoare, la data de 5 mai 2022, a art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României nu a produs dezincriminarea atât timp cât fapta concretă a rămas în sfera ilicitului penal, fiind incriminată de dispozițiile art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, situație în care norma generală este reactivată.

Problema concursului de calificări între infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal și infracțiunea de tăinuire prevăzută de art. 270 din Codul penal s-a apreciat că se pune atunci când, în acuzația reținută de organele judiciare, situația premisă o reprezintă proveniența a peste 10.000 de țigarete din infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (1) sau (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

În această situație, s-a considerat că infracțiunea de contrabandă în formă asimilată, prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, reprezintă o infracțiune complexă care include infracțiunea de tăinuire în raport cu infracțiunile prevăzute de art. 270 alin. (1) și (2) din același act normativ.

Însă, atunci când acuzația, astfel cum a fost formulată, privește deținerea sau comercializarea unui număr de peste 10.000 de țigarete, produse accizabile, provenite din contrabandă, în sensul larg stabilit prin Decizia nr. 32/2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv introduse în țară prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal ori prin locurile stabilite pentru control vamal, dar prin sustragerea de la acest control, fără a fi întrunite condițiile de tipicitate obiectivă ale infracțiunii de contrabandă prevăzute de art. 270 alin. (1) sau (2) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, această situație premisă exclude de plano incidența infracțiunii de tăinuire (întrucât nu s-a dovedit că bunurile provin din infracțiunea de contrabandă).

S-a arătat că, în mod evident, infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal este, la rândul său, ca și infracțiunea de contrabandă asimilată, o infracțiune specială față de infracțiunea de tăinuire, dispozițiile art. 270 din Codul penal reprezentând o normă penală cu caracter general.

Cum asupra faptului că infracțiunea asimilată contrabandei este o infracțiune complexă, care a înglobat infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, există consens, s-a specificat că ieșirea din fondul legislativ a celei dintâi permite stabilirea încadrării juridice în dispozițiile celei de-a doua, ca infracțiune specială în raport cu infracțiunea de tăinuire.

S-a mai arătat că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 85/2022, în vigoare de la data de 17 iunie 2022, a modificat art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, pentru a corespunde exigențelor constituționale, intervenția legiuitorului producându-se în interiorul termenului de 45 de zile prevăzut de art. 147 alin. (1) din Constituție, interval în care textul care reglementa infracțiunea de contrabandă în formă asimilată a fost suspendat de drept.

Așadar, textul legal de incriminare nu a produs efecte între momentul publicării Deciziei nr. 176/2022 a Curții Constituționale și cel al publicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2022 în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin urmare, în acest interval de timp, 5 mai 2022-16 iunie 2022, organele judiciare nu au putut să înceapă urmărirea penală, să pună în mișcare acțiunea penală ori să dispună trimiterea în judecată și, cu atât mai puțin, să dispună condamnarea unei persoane pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.

Ca urmare a deciziei Curții Constituționale, legiuitorul a reintrodus, într-o variantă diferită de cea reglementată până la data de 5 mai 2022, infracțiunea asimilată contrabandei, care, în intervalul menționat, a suferit o abrogare atipică sau implicită, această împrejurare nefiind însă echivalentă cu dezincriminarea faptei.

O faptă este dezincriminată doar dacă fapta săvârșită în concret nu mai îndeplinește elementele constitutive ale niciunei infracțiuni, organul judiciar făcând aplicarea art. 3 alin. (2) din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Față de cele expuse, s-a susținut că infracțiunea de contrabandă asimilată are natura juridică a unei norme speciale, respectiv a unei incriminări cu un obiect de reglementare specific bunurilor/mărfurilor supuse controlului vamal la intrarea sau ieșirea din țară, atât în raport cu infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 270 din Codul penal, cât și în raport cu infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal.

S-a mai arătat că, în măsura în care organele judiciare vor stabili că faptele de contrabandă asimilată săvârșite anterior datei de 17 iunie 2022 întrunesc, în concret, elementele constitutive ale infracțiunii de tăinuire sau ale infracțiunii de deținere sau comercializare de produse accizabile nemarcate, peste plafonul stabilit de lege, în afara antrepozitului fiscal, va fi necesar a se stabili legea penală mai favorabilă, demers în cadrul căruia va fi avută în vedere, potrivit art. 5 alin. (2) din Codul penal, inclusiv infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în forma declarată neconstituțională (fiind necesar a se stabili dacă bunurile sunt sub sau peste plafonul permis de lege).

În mare parte, variantele de comitere ale infracțiunii de contrabandă în formă asimilată se suprapun atât pe cele ale infracțiunii de tăinuire, cât și pe cele ale infracțiunii de deținere sau de comercializare de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător sau cu marcaje false, peste limita a 10.000 de țigarete, prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din perspectiva elementului material rezultând o continuitate.

Obiectul material al infracțiunii asimilate contrabandei îl include pe cel al infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, fiind mai larg decât acesta, nefiind circumscris exclusiv produselor accizabile, ci tuturor bunurilor sau mărfurilor care trebuie supuse unui regim vamal.

Prin urmare, faptele pe care infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României le prevedea au continuat să fie incriminate prin dispozițiile generale ale art. 270 din Codul penal sau ale art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal.

S-a subliniat că infracțiunea prevăzută de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal nu poate avea ca situație premisă numai depozitele clandestine de produse accizabile, rezultate din producerea fără forme legale sau scoaterea din antrepozitele fiscale fără forme legale a unor produse supuse accizării, un argument fiind inclusiv faptul că pentru existența infracțiunii nu se impune un subiect activ calificat.

A fost considerat evident că faptele încadrate anterior în infracțiunea de contrabandă în formă asimilată îndeplinesc condițiile de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 452 alin. (1) lit. h) din Codul fiscal, infracțiune care are ca premisă bunuri accizabile supuse marcării față de care nu a fost îndeplinită această obligație, deținute în afara antrepozitului fiscal, indiferent dacă este vorba de un antrepozitar autorizat sau de o persoană fizică neautorizată de autoritatea competentă.

Față de argumentele expuse pe larg în cuprinsul sesizării s-a solicitat a se constata că pr