ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 958/2023

Ședința publică din data de 25 mai 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin încheierea din 31 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecății cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1009 din 03 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2019.

Împotriva încheierii din 31 mai 2022, pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a declarat recurs revizuentul A..

Prin cerere de recurs, neîntemeiată în drept, recurentul a solicitat redeschiderea judecății procesului.

Dosarul a fost înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la 08 decembrie 2022, fiind repartizat aleatoriu Completului nr. 10.

Prin rezoluția din 27 martie 2023, Completul nr. 10 a stabilit termen de judecată la data 25 mai 2021, în vederea soluționării recursului.

La termenul din 25 mai 2023, față de împrejurarea că dosarul în care s-a pronunțat încheierea de suspendare a judecății, ce face obiectul recursului pendinte, a fost soluționat, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes a recurentului, în soluționarea căii de atac, și a rămas în pronunțare asupra acestei excepții.

Analizând recursul în raport cu actele și lucrările dosarului, criticile și apărările formulate și de prevederile art. 488 din C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele:

Prin încheierea din 31 mai 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecății cererii de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva deciziei civile nr. 1009 din 03 decembrie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în dosarul nr. x/2019.

În conformitate cu dispozițiile art. 414 alin. (1) C. proc. civ.:"(1) Asupra suspendării judecării procesului instanța se va pronunța prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs, în mod separat, la instanța ierarhic superioară..., iar alin. (2) prevede că (2) Recursul se poate declara cât timp durează suspendarea cursului judecării procesului, atât împotriva încheierii prin care s-a dispus suspendarea, cât și împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea cererii de repunere pe rol a procesului."

Înalta Curte reține că recunoașterea și reglementarea căii de atac a recursului împotriva soluției de suspendare dispusă într-o pricină aflată pe rolul instanțelor judecătorești reprezintă o expresie a preocupării legiuitorului român pentru respectarea dreptului fundamental, recunoscut atât la nivel constituțional, prin art. 24 alin. (3) și art. 26 alin. (1) din Constituție, cât și la nivel european, prin art. 6 paragraf. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, de soluționare într-un termen rezonabil a pricinilor și conferă părților interesate dreptul de a supune instanței ierarhic superioare controlul asupra legalității măsurilor care ar putea conduce, în mod nejustificat, la prelungirea duratei procesului.

Una dintre condițiile de exercitare a acțiunii civile în vederea protecției unui drept subiectiv civil este aceea ca titularul acestuia să justifice existența unui interes actual și legitim, condiție care subzistă și în cazul exercitării căilor de atac.

Astfel, potrivit art. 458 C. proc. civ.:

"Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes, în afară de cazul în care, potrivit legii, acest drept îl au și alte organe sau persoane.", iar potrivit art. 33 din același cod " Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual (…)".

Totodată, trebuie menționat că existența interesului se impune a fi examinată pe tot parcursul procesului și până la soluționarea acestuia, nu numai cu privire la cererea introductivă de instanță, ci și în căile de atac, prin raportare la finalitatea urmărită de către titularul acesteia.

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea acțiunii civile sau a unei căi de atac, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii cererii formulate.

În cauza dedusă judecății, prin încheierea din 31 mai 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, care face obiectul prezentei căi de atac, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a dispus suspendarea pricinii, în temeiul prevederilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Însă, din verificările efectuate în programul de evidență informatizată al instanțelor rezultă că dosarul nr. x/2022 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în care a fost pronunțată încheierea de suspendare a fost soluționat prin decizia civilă nr. 39R/2023 din 17 ianuarie 2023, în sensul că a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A..

Drept urmare, din perspectiva interesului de exercitare a căii extraordinare de atac, recursul apare ca fiind lipsit de interes, conform dispozițiilor legale menționate, câtă vreme situația ce a determinat formularea cererii de recurs (suspendarea judecății) nu mai subzistă la data soluționării căii de atac, iar prin memoriul de recurs s-a solicitat doar "redeschiderea judecății".

Pentru aceste considerente, văzând că interesul procesual nu este actual la data soluționării recursului, Înalta Curte urmează a respinge recursul declarat de revizuentul A., ca fiind lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca lipsit de interes, recursul declarat de revizuentul A. împotriva încheierii din 31 mai 2022, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței.