ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 919/2023

Ședința publică din data de 18 mai 2023

După deliberare, asupra cauzei de față, reține următoarele:

La data de 12 septembrie 2022, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a înregistrat, sub nr. x/2018/a3, contestația la tergiversarea cauzei ce face obiect al dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de contestatorii A. și B., în contradictoriu cu Agenția Națională pentru Locuințe.

Aceștia au arătat că au învestit Curtea de Apel București cu soluționarea apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 24 din data de 7 ianuarie 2021 pronunțate de Tribunalul București, secția a V-a civilă. Apelul a fost soluționat prin decizia nr. 337 din data de 2 martie 2022 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, însă, până la data depunerii contestației, hotărârea nu a fost redactată. De asemenea, au arătat că au formulat și o cerere de lămurire a dispozitivului deciziei menționate, care nu a primit termen de judecată.

În opinia lor, au fost încălcate mai multe dispoziții legale naționale, din C. proc. civ. și Constituția României, și europene, din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Apreciază că nerespectarea termenului legal de redactare a hotărârii îi prejudiciază întrucât se află în procedura executării silite, împrejurare care i-a determinat să formuleze contestația ce vizează tergiversarea cauzei.

La termenul din data de 6 octombrie 2022, Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus suspendarea judecării contestației la tergiversarea cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., pentru lipsa părților.

Prin Referatul din data de 18 aprilie 2023 s-a constatat că s-a împlinit termenul legal de 6 luni, de la data întocmirii ultimului act de procedură, și s-a dispus repunerea cauzei pe rol, pentru constatarea perimării din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 416 alin. (1) din C. proc. civ.

În acest sens, s-a acordat termen la data de 18 mai 2023, când Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția perimării și a rămas în pronunțare asupra acesteia.

Potrivit dispozițiilor art. 416 din C. proc. civ., "(1) Orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile părții, timp de 6 luni. (2)Termenul de perimare curge de la ultimul act de procedură îndeplinit de părți sau de instanță. (3)Nu constituie cauze de perimare cazurile când actul de procedură trebuia efectuat din oficiu, precum și cele când, din motive care nu sunt imputabile părții, cererea n-a ajuns la instanța competentă sau nu se poate fixa termen de judecată."

Din cuprinsul acestei dispoziții legale rezultă că perimarea reprezintă o sancțiune procedurală, pentru nerespectarea termenului prevăzut de lege, de 6 luni, ce se răsfrânge asupra întregii activități judiciare. Aceasta este și o prezumție de desistare, dedusă din faptul nestăruinței, vreme îndelungată, în judecată.

De asemenea, din conținutul textului de lege, se desprind condițiile ce trebuie îndeplinite, cumulativ, pentru perimarea cererii, respectiv: 1. învestirea instanței cu o cerere ce a condus la o judecată, în prima instanță, ori într-o cale de atac, ori existența unei executări silite încuviințate și pornite; 2. rămânerea pricinii în nelucrare timp de 6 luni; 3. termenul de perimare să nu fi fost întrerupt ori suspendat, pentru vreuna din cauzele indicate la art. 417 și art. 418 din același act normativ; 4. abandonarea cauzei în nelucrare se datorează culpei părții.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 3) din C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua corespunzătoare din ultima lună, iar dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei în care termenul a început să curgă, termenul se împlinește în ultima zi a acestei luni.

În litigiul pendinte, prin încheierea din data de 6 octombrie 2022 s-a dispus măsura suspendării pentru lipsa părților, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.. Astfel, termenul de perimare de 6 luni, prevăzut de lege, a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății și s-a împlinit la 6 aprilie 2023. În acest interval de timp, părțile nu au întocmit niciun act de procedură care să suspende sau să întrerupă cursul perimării, deși au fost citate, în mod legal, pentru ambele termene de judecată.

Prin urmare, sunt îndeplinite, cumulativ, cerințele perimării, și anume: cauza a rămas în nelucrare mai mult de 6 luni de la momentul suspendării (6 octombrie 2022) și până la data repunerii pe rol a cauzei în vederea analizării excepției de perimare (18 mai 2023), timp în care contestatorii nu au întreprins vreun demers pentru continuarea judecății și nici nu au fost făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte reține întrunirea în cauză a condițiilor prevăzute de art. 416 alin. (1) din C. proc. civ. și urmează a constata perimată contestația privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de petenții A. și B..

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată contestația privind tergiversarea procesului ce face obiectul dosarului nr. x/2018 al Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, formulată de petenții A. și B..

Cu recurs, în termen de 5 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 18 mai 2023.