ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1526/2022

Ședința publică din data de 20 septembrie 2022

I. Circumstanțele cauzei

I.1. Contestația privind tergiversarea procesului

Prin cererea înregistrată la data de 28 iunie 2022 pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, petenta A., prin mandatar B., a formulat contestație privind tergiversarea procesului, susținând că instanța tergiversează fixarea termenului de judecată, fapt ce îi încalcă drepturile fundamentale privind proprietatea, moștenirea, dreptul la o instanță competentă, independentă și imparțială, precum și dreptul la protecția onoarei și reputației.

Totodată, petenta a arătat că este împiedicată punerea în executare a dispozițiilor constituționale cu privire la organizarea puterii în stat și punerea în executare a tratatelor ratificate în materia drepturilor omului.

I.2. Încheierea de ședință pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă

Prin încheierea de ședință din data de 14 iulie 2022, pronunțată în dosarul nr. x/2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a respins contestația la tergiversarea procesului formulată de petenta A. ca fiind neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă a reținut că, în speță, petenta a invocat faptul că se tergiversează cauza prin nefixarea unui termen de judecată.

Raportat la susținerile petentei, curtea a constatat că obiectul dosarului vizat îl reprezintă o contestație în anulare și, potrivit rezoluției președintelui de complet din data de 27 iunie 2022, a fost fixat termen de judecată la data de 15 septembrie 2022, ora 11

30

, astfel că, anterior contestației privind tergiversarea, fusese fixat un termen de judecată în cauză.

Ca atare curtea de apel a respins contestația privind tergiversarea cauzei, ca neîntemeiată.

I.3. Calea de atac exercitată în cauză

Împotriva încheierii de ședință pronunțate la data de 14 iulie 2022 de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022, în termen legal, a formulat plângere petenta A., prin reprezentant B., care a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă la data de 2 august 2022, sub nr. x/2022/a2, fiind repartizată spre soluționare completului de judecată nr. 2.

În motivarea plângerii, petenta a susținut că puterea judecătorească tergiversează punerea în executare a Constituției și a tratatelor ratificate, cu încălcarea jurământului de magistrat, uzurpând astfel suveranitatea națională, care aparține poporului român.

Totodată, a invocat încălcarea de către puterea judecătorească a principiului supremației Constituției - art. 1 alin. (5) din Constituția României - și a principiului priorității tratatelor privitoare la drepturile omului față de legile interne - art. 20 alin. (2) din Constituția României.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe: principiul bunei-credințe, Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea nr. 590/2003 privind tratatele, Constituția României, tratatele și convențiile în materia dreptului omului, crima organizată, terorism și Convenția de la Viena în materia tratatelor.

Prin notele de ședință depuse la data de 16 septembrie 2022, petenta a arătat că Tribunalul București și Curtea de Apel București, nu publică minuta îndată după pronunțare pentru a împiedica exercitarea dreptului la calea de atac.

Totodată, a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de către instanță - 20 RON [chitanța seria x/2022 nr. x din data de 15 septembrie 2022 (dosar].

În cauză, a fost fixat termen în vederea soluționării plângerii formulate de către petenta A., prin reprezentant B., la data de 20 septembrie 2022, când instanța a reținut cauza în pronunțare.

II. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă

Examinând încheierea atacată, în raport cu motivele formulate și de dispozițiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată următoarele:

Rațiunea reglementării contestației la tergiversarea procesului a fost aceea de a asigura dreptul părții la o procedură echitabilă, eficientă, desfășurată cu celeritate, pentru sancționarea conduitelor procesuale care au ca efect întârzierea nejustificată a unei proceduri judiciare.

Art. 522 C. proc. civ. reglementează posibilitatea formulării de către oricare din părți, precum și de către procurorul care participă la ședință, a contestației prin care, invocându-se încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil, să se solicite luarea măsurilor legale pentru ca această situație să fie înlăturată.

La alin. (2) al articolului anterior menționat sunt prevăzute cazurile în care poate fi formulată contestația, motivele vizând atât culpa instanței, cât și atitudinea ei față de neglijența sau abuzul părților, a altor participanți în proces ori a terților propriu-ziși, care aveau obligații legale sau judiciare.

Ceea ce caracterizează toate cazurile prevăzute de art. 522 C. proc. civ. este pasivitatea instanței de judecată care are mijloacele necesare pentru corijarea conduitelor necorespunzătoare și nu le folosește sau, mai grav, nesocotește ea însăși dispozițiile legale care-i impun o anumită conduită.

Contestația la tergiversarea procesului nu trebuie însă privită ca o posibilitate de sancționare a judecătorului/judecătorilor învestit/învestiți cu soluționarea cauzei, ci ca un remediu oferit părților de normele de procedură, care are aplicabilitate în situațiile în care chiar instanța cauzează amânarea nejustificată sau nu dispune măsurile necesare pentru asigurarea soluționării procesului într-un termen rezonabil.

Examinând modul de soluționare a contestației privind tergiversarea procesului, Înalta Curte constată că în mod corect Curtea de Apel București, secția a IV-a a dispus respingerea acesteia ca neîntemeiată, în condițiile în care partea invocase că tergiversarea constă în nefixarea unui termen de judecată, iar în speță fusese deja fixat termenul de judecată la data de 15 septembrie 2022 (din verificările efectuate în aplicația ECRIS, rezultă că termenul de judecată a fost fixat prin rezoluția din data de 27 iunie 2022).

În plus, Înalta Curte reține că niciuna dintre susținerile petentei nu sunt de natură a atrage temeinicia plângerii formulate, aceasta neaducând critici concrete cu privire la soluția și motivarea curții de apel, ci a susținut încălcarea de către puterea judecătorească a principiului supremației Constituției, precum și a principiului priorității tratatelor privitoare la drepturile omului față de legile interne, fără a face nicio trimitere la încheierea atacată.

Ca atare, în raport de cele anterior reținute și de dispozițiile legale evocate, Înalta Curte va respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A., prin reprezentant B., împotriva încheierii de ședință din data de 14 iulie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta A., prin reprezentant B., împotriva încheierii de ședință din data de 14 iulie 2022 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă în dosarul nr. x/2022.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 septembrie 2022.