ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 709/2023

Ședința publică din data de 3 mai 2023

asupra cauzei de față, constată următoarele:

Pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă a fost înregistrat recursului împotriva încheierii de ședință din data de 05.07.2022 pronunțată de Tribunalul București, secția a V-a civilă în dosarul nr. x/2022, declarat de recurentul A., în cauza având ca obiect "reexaminare anulare cerere".

Prin încheierea din 27 ianuarie 2023, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății cererii de recurs, pentru lipsa recurentului, constatând că partea a fost legal citată și nu s-a înfățișat în instanță.

Împotriva încheierii din 27 ianuarie 2023 a formulat recurs recurentul A. prin care solicită continuarea judecării cauzei.

Examinând decizia recurată, Înalta Curte constată că recursul este nul pentru considerentele ce urmează să fie expuse:

Referitor la aspectul procedural al timbrajului, se reține că, prin rezoluția completului nr. 3 învestit cu soluționarea căii de atac, s-a stabilit că recurentul datorează taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 RON, calculată în conformitate cu dispozițiile art. 25 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr. 80/2013.

Obligația timbrării cererii de recurs a fost adusă la cunoștința recurentului A. la 2 martie 2023 (conform dovezii de înmânare semnată personal de către parte, aflată la dosar).

Potrivit dispozițiilor art. 197 C. proc. civ., "în cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii".

Dispozițiile art. 33 din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru stipulează că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar dacă se constată că o cerere este netimbrată sau insuficient timbrată, reclamantului i se pune în vedere, în condițiile art. 200 C. proc. civ., obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, în cel mult 10 zile de la primirea comunicării, sub sancțiunea anulării cererii. Totodată, potrivit art. 486 alin. (2) C. proc. civ., la cererea de recurs se va atașa dovada achitării taxei de timbru, iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității.

Având în vedere dispozițiile legale anterior redate, cum recurentul nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul stabilit de instanță, respectiv 20 RON, deși a fost legal înștiințat despre obligativitatea timbrării cererii de recurs, în raport de prevederile legale anterior menționate, Înalta Curte urmează a admite excepția netimbrării, invocată din oficiu și a anula cererea de recurs.

Totodată, sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Art. 489 alin. (1) C. proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se reține că aspectele evidențiate, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Înalta Curte constată că susținerile recurentul din cuprinsul cererii de recurs nu reprezintă critici care să vizeze nelegalitatea încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.

Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că recurentul, fiind legal citat, nu s-a înfățișat în instanță, iar la dosar nu a depus vreun înscris prin care să fi solicitat judecata în lipsă în faza procesuală a recursului.

Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va anula recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 27 ianuarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Anulează recursul declarat de recurentul A. împotriva încheierii din 27 ianuarie 2023 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2022.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 3 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.