ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 705/2023

Ședința publică din data de 3 mai 2023 asupra cauzei de față, constată următoarele: 1. Circumstanțele cauzei Pe rolul Curții de Apel București, secția a IV-a civilă a fost înregistrat recursului formulat de recurenta-reclamantă S.C. A. S.R.L. împotriva deciziei civile nr. 849/03.06.2021, pronunțate de Tribunalul Giurgiu, secția civilă în dosarul nr. x/2020, în contradictoriu cu intimata - pârâtă B., în cauza având ca obiect "pretenții". 2. Încheierea pronunțată de Curtea de Apel București Prin încheierea din 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a dispus suspendarea judecății cererii de recurs, pentru lipsa părților, constatând că niciuna din părțile legal citate nu s-a înfățișat în instanță.

3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva încheierii din 9 noiembrie 2022 a formulat recurs recurenta A. S.R.L. prin care solicită admiterea căii de atac și repunerea pe rol a cauzei. În cuprinsul cererii de recurs s-a dezvoltat situația de fapt și opinia recurentei privind proba testimonială administrată în cauză. 4. Soluția și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție Analizând recursul sub aspectul posibilității de încadrare a criticilor formulate în cazurile de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 pct. 1-8 C. proc.

civ., norme imperative, de ordine publică. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiași articol. Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. Deși nu se prevede în mod expres, este fără dubiu că pentru a se putea considera că reprezintă o veritabilă motivare a recursului, criticile formulate trebuie să vizeze argumentele reținute de instanță în justificarea soluției pronunțate, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.

În speță, din memoriul de recurs nu reies critici care să poată fi încadrate în cazurile de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ., ci în esență, recurenta solicită repunerea cauzei pe rol și continuarea judecății, cerere ce putea fi formulată, eventual, în fața instanței care a dispus suspendarea. Susținerile recurentei din cuprinsul memoriului de recurs nu reprezintă critici care să vizeze nelegalitatea încheierii prin care s-a dispus suspendarea cauzei, pentru lipsa părților, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. În atare situație, cererea de recurs nu permite identificarea motivelor de nelegalitate concrete ale recurentei privitoare la considerentele încheierii atacate, respectiv în ce au constat, în mod efectiv, greșelile instanței pentru a putea fi, eventual, încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute la art. 488 alin. (1) C. proc.

civ. Or, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate, limitativ prevăzute de art. 488 C. proc. civ. întrucât, potrivit legii, nu orice nemulțumire a părții poate duce la casarea unei hotărâri. Întrucât obiectul recursului îl constituie încheierea de suspendare a judecării cauzei, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 488 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, nelegalitatea măsurii dispuse prin încheierea recurată și să combată cele reținute de instanță, în sensul că niciuna din părțile legal citate nu s-a înfățișat în instanță, iar la dosar nu a fost depus, de nici o parte, vreun înscris prin care să se fi solicitat judecata în lipsă în faza procesuală a recursului.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurentă nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ. și întrucât în cauză, nu pot fi reținute motive de ordine publică, Înalta Curte va aplica sancțiunea expres prevăzută într-o asemenea situație de art. 489 alin. (2) C. proc. civ., respectiv aceea a nulității recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de recurenta S.C. A. împotriva încheierii din 9 noiembrie 2022 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, pronunțată în dosarul nr. x/2020. Definitivă. Pronunțată astăzi, 3 mai 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților, prin mijlocirea grefei, conform art. 402 C. proc. civ.